Școala din spatele Zidului
Opinia de la centru 28 februarie 2010 Niciun comentariu la Școala din spatele Zidului 0În timp ce sistemul de învățămînt superior românesc împrumuta formele educației occidentale și tortura cîteva generații de studenți, Germania urmărea fenomenul din umbră. Deși Declarația de la Bologna a fost semnată pe 19 iunie 1999 și de către secretarul de stat al Ministerului Federal al Educației și Cercetării, Wolf-Michael Catenhusen, împreună cu alți reprezentanți de seamă ai statelor din Europa, țara noastră se pare că a fost pe post de carne de tun.
La noi, Procesul Bologna a început mai devreme și a cutremurat pînă și zidurile groase ale celor mai vechi universități.
Spre deosebire de noi, statul federal german a ținut cu dinții de propria rețetă de a crea o pepinieră a minților luminate și i-a lăsat pe alții să se sacrifice. Cum mămuca Uniune Europeană nu putea să-și ierte prea ușor copilul rătăcit, vremea pedepsei a sosit.
Îndeplinirea obiectivelor stabilite cu zece ani în urmă, nu a fost accelerată de toți susținătorii, dar 2010 este anul în care totul trebuie dus la bun sfîrșit. Agenții decizionali din cele 16 landuri s-au lepădat de ideile conservatoare și le-au impus conducerilor universităților o singură direcție: implementarea rapidă a Procesului Bologna.
Bețe cu memoria slabă
Protestele studenților de la finalul lui 2009 și mesajele de forma „Ohne Bildung sind alle DOOF” („Fără educație suntem toți proști”) i-au făcut pe cei mai încrezători în schimbare să se intimideze. Pentru specializările de tip tehnic, tinerii vor un program desfășurat pe șase, șapte sau chiar opt ani, deoarece cei mai mulți dintre ei cred că este „imposibil de acumulat atîtea cunoștințe pe parcursul a trei ani.”
Tocmai din această cauză, abandonul studiilor de licență se ridica la mijlocul lui ianuarie 2010 la 31%, potrivit unui studiu al Higher Education Information System din Hanovra și acest lucru se datorează programei mult prea încărcate. Aproape trei sferturi din programele de studiu nemțești au trecut din sistemul german de obținere a diplomelor, care se axa pe o durată de șase ani și s-au echivalat brutal cu măsura 3 plus 2, licență și master.
Orice ar implica acest lucru, cert este că Germania nu se poate sustrage proiectului de construire a Spațiului European al Învățămîntului Superior. Pentru restaurarea ordinii, după cum declara Matthias Jaroch, reprezentantul Asociației Universităților din Germania, sistemul trebuie „să suporte o reformă o reformelor”.
Diana IABRAȘU
Adaugă un comentariu