Rugăciunea din Săvinești are semnal pînă în Rai
27 februarie 2017
Rămînem singuri și fără sprijin. Ne este greu să ne ridicăm și să facem primii pași în tăcere, fără vocea caldă cu care ne-am obișnuit: „ești destul de puternic, poți să o faci”. Chiar și atunci cînd primeam cuvinte de ocară în loc de laude, știam că ne vor da avînt. Iar cînd sforile se rup și trebuie să performăm solo, ne împiedicăm de propriile picioare înlemnite. Dar învățăm să ne mișcăm încet, cu grijă, ca nu cumva să pășim în afara regulilor pe care le-am învățat de la maeștrii noștri.
Adaugă un comentariu