Din culisele unor copii

Se schimba puterea in stat iar noi asteptam zapada sa ne dam cu sania. Ii lasam pe cei mai mari sa-si dea cu parerea si sa traga concluzii. Noi stim ce credem doar in gind. Si nu pentru ca am suporta un fel de cenzura ceausista, ci pentru ca ne-am saturat sa ne certam in scris prin gazeta. Altii stiu sa se certe mai bine si mai cu folos.

Ne mai opintim noi o data pe saptamina, adica atunci cind iese de sub tipar gazeta, insa ne simtim si noi mindri de faptul ca putem sa latram. E adevarat, dintr-un capat de tara, insa nu stiu daca am rezista pe Everestul din Bucuresti. Ca dupa alegeri, tragem o fuga acasa dupa o sarmala, o sticla cu lapte si ne adunam in “clubul misoginilor politici”. Ca doar nu ne doare capul mai mult decit in sesiune. Pe linga noi, mai dau din condei si oameni ale caror trei cuvinte cintaresc cit ziarul nostru.

Meritam si noi un cadou de la Mos Craciun, poate inca o sesiune de alegeri, sa le regizam noi cum stim mai bine. Noi nu dam perechea pantofului lacuit dupa ce omul voteaza, noi nu dam papucii nimanui, sintem oameni onesti, cu principii confectionate printre teii de pe Copou, cu moment de sminteala pedagogica si ofensari nevinovate. Recunoastem ca i-am luat peste picior pe dumnealor, din noua putere, ori de cite ori am avut ocazia, insa nu ne cerem scuze acum. Promitem insa ca indeletnicirea o vom duce mai departe in ciuda tuturor.

Noi nu fluturam ziarul prin fata mamei cind mergem acasa, oricum il va pune pe borcanul cu dulceata, ci raminem modesti. Chiar si atunci cind stim ca am facut nazbitii. Sint frumoase nazbitiile noastre ca cele din “Amintiri din copilarie” si ne place sa mincam piine cu gem in redactie, sa impartim zacusca si batonul de mezel. Ei nu sint modesti ca noi, ei vor sa manince toata Puterea.

Paula SCINTEIANU