Enciclopedii pe sfoară
Pastila de după 24 aprilie 2016 Niciun comentariu la Enciclopedii pe sfoară 9Fiecare perete are culoarea lui, de cele mai multe ori. Ai mei sînt un fel de roz, pentru care-am plîns atît de mult, încît, atunci cînd tata m-a întrebat ce am, nici n-am mai știut ce să-i răspund. De cînd am învățat să disting culorile, am decis că-mi place portocaliul. Flori portocalii, mobilă portocalie, lenjerie de pat portocalie, covor portocaliu și, peste limita imaginației, pereți albi. Cînd mi s-a cerut o părere, deja s-a știut că trebuie să fie și ei portocalii. La prima mînă de var mai avea o șansă, dar apoi, ce să vezi, după a doua, portocaliul a fost roz. M-am revoltat, am cerut să mă mut, am amenințat că fug în lume și-apoi, ca prin minune, mi-a plăcut. Ba chiar am desenat și o brioșă mare pe peretele dinspre geam – tot roz și ea.
Culoarea pereților e vitală în viața cuiva. Cu precădere, în viața unui șoarece de bibliotecă. Din laptop, în carte, în cutiile cu creioane, în mape, în cutii cu notițe din anii trecuți – ochii se mută, privirea galopează; e prima în maratonul pus la cale de conștiință. Nu gîfîie, dar se oprește. Pupilele se dilată, ochii se închid și, în secunda imediat următoare, caută liniște. Vrea să se oprească pe ceva și nu există, niciodată, loc mai potrivit, decît o bucată de perete gol. Te uiți la ea, culoarea îți învăluie retina și începi să desenezi valuri peste valuri cu tot ce-ai strîns în minte.
Înainte să dormi, cauți locul cu pricina unde le-ai așezat și începi o recapitulare, un fel de strîns al sforii pe care-ai înșirat, ca prunele uscate, lucrurile știute de peste zi. Pereții devin un fel de dicționar în care depui toate știutele și neștiutele, toate întrebările și răspunsurile și tot ce-ai vrut vreodată să afli, dar, știi prea bine, ai cam uitat. De-aia uneori e bine să pui mîna pe pensulă, pe tubul cu vopsea, și să-ncepi să mai și scrii. Oricînd poți acoperi totul cu un poster, și-ai rezolvat. Pereții or să tacă, o să fie mai departe colorați și, în cel mai rău caz, or să pretindă că-s caii verzi care, de cînd e lumea, stau proptiți de pereții vreunui adolescent.
Adaugă un comentariu