Foraj în simțuri

Cadavre cu pielea arsă, des­prin­să de pe oase, zăcînd unele pes­te altele și făcute una cu podeaua din cauza focului. Aceasta este pri­ma imagine care îmi apare de cî­te­va zile ori de cîte ori deschid Fa­cebook-ul. A fost postată pe mai multe profile ale unor ziare, tab­loi­de și site-uri fantomă care ar vin­de și rinichii „angajaților” pentru share-uri și like-uri. Incendiul de la Colectiv nu a fost decît un nou cîr­lig. Un cîrlig pentru cei care poar­tă ecusoane cu „Presa” la gît să sa­pe pînă în măduva drama­ti­ză­rii ca să scoată mizeria la suprafață, să aibă „elementul wow”. Să de­fi­leze cu poza cu tinerii arși ca „ima­gine de la fața locului” pentru ca mai apoi să transmită condo­lean­țe familiilor îndurerate.

Cei care nu au în portofoliu imagini cu cadavre, sigur au titluri mai deo­cheate, cu cuvinte tranșante, puternice sau sfîșietoare. Pe „Adevărul”, lîn­gă blogurile lui Andrei Pleșu și Ramona Ursu în care scriau despre tra­ge­die, titlul „Ce ar trebui să faci cu sînii unei femei…” sigur atrage pe cineva plictisit de atîtea păreri despre ce s-a petrecut la Colectiv.

O știre bine documentată, care conține fapte relevante și are scopul de a informa cititorii nu se mai găsește decît în teorie. Că parcă mai nimeni nu citește dacă nu este ceva exagerat de emoționat, realitatea în care trăim e plictisitoare. Așa că presa nu are decît să-și pună mască de măscărici și să distreze. Iar cei care nu distrează, folosesc media pentru a-și atinge sco­pu­rile, precum Mihai Gîdea cînd i-a cerut lui Julio Iglesias Jr să spună „Jos Băsescu!”. O parte din presă a depășit demult ideea decenței, a bunului simț, a limitei și a umanului. Forează inutil ca să scoată mucegaiul din po­li­ti­că, religie, patrie, sex, moarte și mai apoi să îl vîndă ca pîinea caldă. Oa­me­nii se scaldă în el, însă nimic nu se rezolvă, nimic nu se schimbă și nimeni nu trage un semnal de alarmă real. Dar dacă mizeriile există, poate că cineva totuși le cere și le înghite fără a digera, ca un cerc vicios infinit.