Inapoi in viitor

Sentimentul datoriei implinite tine la romani o zi, cit e inca proaspat adezivul etichetei “votat” pe spatele buletinului. Premiatii de la “olimpiada hotilor”, cum deja spunea Funar, au primit in mina sperantele poporului. Impreuna cu ele sint vocile pregatite de atac ale lui ‘nea Ion, din comuna Larguta, a liderului de sindicat X de la intreprinderea Y din Moldova si ale multor alti romani vesnic greu de multumit.

Dezamagirile au inceput cu aminarea maririi pensiilor lasind privirile batrinilor inmarmurite in fata televizorului. Le va fi dat si altora sa ramina inmarmuriti. In prima instanta. Apoi se aud vocile de mai devreme.

Sufrageria din 2009 a unui apartament decorat cu bibelouri. Masa onomastica. In fundal OTV-ul. Vadim inca vorbeste despre falsificarea alegerilor. La masa, Vasile si Marcel, doi dintre proaspetii o mie de concediati de la fabrica din oras. Alaturi, Maria, somera cu vechime. Copiii alearga in jurul mesei. Nu au teme, e greva de o saptamina. Bunica Anisoara il soarbe din ochi pe Vadim. Maria taie friptura, imparte muraturile. Se da noroc. Se spun bancuri despre criza. Pina la un punct: stirile de la 19.00. Fetele se strimba la vederea deputatului anchetat. Se incrunta la ultimul scandal despre crestetul gol al lui Basescu. La stirea despre numarul prea mare de someri, se da in clocot. “Pai, sa ne dea acum statul! Am votat! Acuma sa ne dea banii inapoi!”. Discutia despre aceasta entitate monstruoasa, “statul”, continua in acelasi spirit cam doua ore. Nu se dau nume. Doar “statul” care are datoria sa faca de toate. Lamentarile se sting cu greu. Sint aceleasi dintotdeauna. La fel ca stirile de la ora 19.00.

Din X, un deputat anchetat pentru declaratie de avere falsa,  se scade un alt X care cere “statului” salarii, cu o greva in mijlocul Bucurestiului. Din asta rezulta zero.

Delia TOMEI