Mai Comunitar decît un cîine

Mihai, inginerul ratat care, ră­mas fără slujbă, cu nicio pregătire te­me­inică, a făcut singurul lucru pe ca­re îl mai putea – s-a înscris la Cor­pul Gardienilor Publici. Plimbat prin parc, mîncat o șaorma, salariu de ni­mic și implicare pe măsură. Nu a­vea nimeni nicio așteptare de la tine, prac­tic viața la care ai visat dintotdeauna. Însă Corpul Gardienilor Pub­lici a devenit Poliția Comu­ni­ta­ră. Te-ai agitat puțin de cînd a în­ce­put să scrie Poliția pe tine, simțeai că ai devenit un fel de țintă – tu și maida­nezii, doar că în cazul tău vedeai hin­gheri la tot pasul. Altfel se uitau oa­menii la tine cînd patrulai prin parc și-nvîrteai bastonul.

Dar a început să-ți placă, fiin­d­că din acel moment puteai să dai și amenzi. Jucatul mingii pe terenul șco­lii în afara orelor? 500 de lei. Aler­gat pe afară cu căștile în urechi și ciocnit într-un polițist comunitar? 300 de lei. Bătaie, scandal, arme al­be, amenințat bătrîne, urinat în public, etc? Patrulare în pas rapid în di­rec­ția opusă sau, dacă erai în mașină, gi­rofarul stins repede și făcut prima la dreapta. Doar nu ești nebun să te bagi la din astea.
Însă lucrurile s-au schimbat cînd a început să scrie pe tine Poliția Lo­c­ală. Iacă-tă cum, pe același sala­riu de nimic, ai ajuns practic să ai aceea­și titulatură ca Poliția Națională. Ga­ta, s-au dus vremurile de legitima­re a vagabonzilor în parcuri, cînd îi prin­­zi singuri și liniștiți, acum în­ce­pe adevărata muncă poliție­nea­scă!

Pe Liviu, șeful Poliției, îl știi bi­ne. E ăla care muta ghivece cu flo­ri și că­ra cadourile primite de fata prima­rului la nuntă. Te-a sunat într-o sea­ră să iei mașina personală și să te du­ci la Adina să-i duci un buchet de flo­ri din partea primarului. Fireș­te, ai acceptat. Apoi te-a sunat să-i cîn­ți un sonet, s-o duci la cumpă­ră­turi, să i le cari acasă, să o aduci cu ma­șina la muncă în zilele ploioase. Dar co­menzile s-au schim­bat de la o vre­me – ai trecut de la buchete de flori la scîrțîit de paturi, de la dus cu ma­și­na la urmărit, de la haina fru­moa­să pe care scria polițist, la echipament civil. Te doare fundul, ești obosit, îți cad ochii în gură. E 4 dimineața, stai de zece ore în mașină, aștepți să termine Adina o ședință masonică ca să o urmărești acasă și vezi un cîi­ne, damblagit, șchiop, care cară vesel o bucată de carne în dinți, tre­cînd pe lîngă mașina ta. Odată erați amîndoi comunitari, acum te-ai trans­format din buldog închipuit în pudel subnu­trit. Ce număr avea DNA-ul?