Matineul de la Bamboo

Unora le place jazz-ul, bravo lor! Altora, în schimb, le plac o­che­la­­rii de soare purtați noaptea, în timp ce-și mișcă trupurile suav ca niș­te gîș­te în mica ogradă a bunicului. Nu că aș fi un mare rebel sau un Gică Con­tra, dar cine își mai aduce a­min­te de matineu? Era o petrecere ca­­re se dădea în prima jumătate a zi­­lei, dar, care, din cauza lipsei de timp și a serviciului de la opt la 17,  și-a pierdut din popularitate.

Gata cu ieșirile nocturne și co­lin­da­tul din bar în club și din club în crîș­­mă. Dimineața să fie, de acum î­na­inte, punctul culminant al zilei. Toți medicii, nutriționiștii, chiar și Ne­ti Sandu ne spun că cea mai im­por­tantă masă este cea de di­mi­neață. Să adăugăm atunci și cea mai importantă petrecere a zilei. Am crea un nou val, chiar dacă ini­ți­al lumea ne-ar privi ca pe niște ciu­dați (care nu lu­crea­ză și stau pe banii părinților), dar ul­terior și-ar da seama cît de speciali sîn­tem.

Să vedem partea plină a paharului. În primul rînd nu ar mai fi deloc a­­­glo­merație și nu ne-am mai în­gră­mă­­di ca sardinele într-o conservă. A­­poi, să nu uităm, ținuta va fi foarte le­­­­jeră și nu vom mai vedea nici o tî­nă­ră domnișoară care să strălu­ceas­că mai puternic decît orice reflector sau stea căzătoare. Chelnerii nu ne-ar mai um­­fla nota de plată mișelește, că doar putem să vedem clar la lu­mina soa­relui și același lucru l-aș spu­ne și des­pre băuturile care sînt în­doite cu apă.

Am decis, de acum înainte ex­pre­­sii ca „orașul care nu doarme ni­cio­dată” și „sîntem păsări de noapte pe­trecărețe” nu-și mai au rostul pen­­tru noi. Împreună, vom merge la ce­­le mai tari, în vogă și trendy ma­ti­­neuri din oraș. În plus, atunci chiar poți să porți ochelarii de soare fără să mai rîdă nimeni de tine.

George GURESCU