Nobelul meu, nu al României

Premiile Nobel cîntăresc greu în istoria și în cultura unei țări. De acestea atîrnă mîndria și recunoașterea unui întreg popor. Însă de cele mai multe ori, laureații rămîn într-o umbră din care nimeni nu se grăbește să îi scoată. De fapt, meritele nu sînt ale unei țări, ale unei națiuni întregi, ci sînt doar ale celor care au muncit pentru ca munca să își găsească răsplată. Iar premiul cel mai mare pentru laureați ar fi aprecierea țărilor al căror nume îl duc mai departe și nu îngroparea lor într-o carte care să fie uitată peste cîțiva ani.

Mădălina OLARIU | Cine ne culege laurii?

Roxana GĂINĂ | Marile speranțe ale României