Prince Charming cu aparat dentar
Pastila de după 25 februarie 2019 Niciun comentariu la Prince Charming cu aparat dentar 23Știi cînd te gîndești la Prince Charming, într-o zi însorită de vară, cum vine pe un cal alb, cu o coamă stufoasă? Asta credeam eu despre băiatul cu care voi avea primul sărut. Mi-am făcut o multitudine de scenarii în cap, mă gîndeam numai la cum ar trebui să fiu îmbrăcată cînd se va întîmpla, cum ar trebui să mă comport și îmi puneam multe alte întrebări existențiale la vremea aceea. În ziua de 24 februarie, cînd toată clasa îşi celebra iubirea, deşi eram cu toţii în febra examenului de capacitate, am hotărît să ieşim afară cu colegii – poate-poate vom primi fiecare fată cîte o floare. Eram pregătită să am primul sărut cu cel mai frumos băiat din clasă. Numele lui era Rareş, avea ochii mari şi căprui ca două migdale delicioase, pomeţii pronuntaţi şi genele lungi. Toate fetele din clasă erau îndrăgostite de el. Nu era cel mai bun la învăţătură, avea foarte multe absenţe, dar orice fată i-ar fi iertat delicvenţele, dacă ar fi ales-o pe ea. În acea zi, toate erau aranjate cît mai frumos, în rochii colorate, deşi era foarte frig afară. Rareş venise încă de la prima oră, cu un buchet de trandafiri roşii, frumos împachetaţi într-un ambalaj crem şi fundiţe roz. Pînă şi profesoara de limba engleză cu care avea prima oră în acea zi i-a admirat buchetul lăsat la marginea băncii sale. Toate ne gîndeam numai la cine va fi norocoasa care va duce, la sfîrșitul zilei, florile acasă.
În pauza mare, Rareş s-a dus cu grupul lui de băieţi să joace fotbal, în timp ce noi fetele am rămas în clasă pentru a dezbate subiectul. Cine primeşte florile? ne întrebam rînd pe rînd. Discuţia a devenit tot mai încordată pînă cînd, ajuns în clasă pe neaşteptate, Rareş ne-a văzut pe toate în jurul băncii sale, aţintite asupra florilor în cauză. Acesta a pufnit într-un rîs isteric şi ne-a confesat că acele flori nu sunt pentru nici una dintre noi, ci pentru o altă fată, dintr-o clasă vecină. Dezamagită, m-am aşezat în banca mea de la fereastră şi priveam nostalgică pe geam, cînd deodată, am simţit o mînă pe umărul meu drept. Am văzut că era Teodor, cel mai deştept băiat din clasă şi îmi întinde un trandafir alb şi o cutie cu praline. El a fost băiatul cu care am avut primul sărut deşi nu m-aş fi aşteptat niciodată ca Prinţul meu să poarte aparat dentar şi să fie, peste toate, și cel mai bun la mate din clasă.
de Ioana DOLEANU
Adaugă un comentariu