Tarzan nu mai poarta frunze

Nu le raspund atunci cind impart ziare, pliante sau flori de ziua femeii. Nu le zimbesc si nici nu le dau numarul de telefon la care promit ca ma vor suna cu totii. E ca si cum ai juca pariuri pe meciurile de fotbal din Liga cu 10 lei si ai spera la un cistig de citeva milioane. Audi-ul proaspat cumparat sau freza abia lustruita nu mai atrag decit privirile pustoaicelor de liceu. Oricum, nici pentru ele i-Phone-urile nu mai sint o noutate.

Un Don Juan care se respecta merge direct la tinta: sigur pe farmecele sale, o invita nu la un suc, ci direct la shopping in mall.

Promenadele prin parcuri demodate nu mai sint demult in lista cu strategii si trece indata la invitatii in restaurante selecte. Nu mai intreaba de ceas, ci-i daruieste unul. Nu-l mai intereseaza cu cite kilograme a mai slabit in ultima luna si nici daca e naturala culoarea parului.

Agatatul nu se mai imparte cu pliante sau reclame la spectacolele din Tatarasi. Tarzan nu se mai plimba in haine de blana, nu mai sta la taifas cu leii, nu-si mai slefuieste abdomenul alergind dupa maimute. Acum are si el costum de la Botezatu, intru promovarea productiei autohtone, si laptop cu “internet nelimitat”. Si stie ca atunci cind are nevoie de o femeie linga el, vrea musai o Barbie cu piele de ciocolata si ochi de smarald, pe care nu o va intreba cit de des vine, ci cit de rar pleaca. Si asta pentru ca a stiut dintotdeauna ca gratiile unei fete nu au greutatea unei pungi de Fornetti.

Lina VDOVII