Valuri de nu-ma-uita

De multe ori speranta face de zece ori mai mult decit finalitatea unui lucru. E mult mai simplu sa-ti iesi din fire si s-arunci cu noroi in tot ce nu-t convine; e de zece ori mai simplu sa it zici ca nu tne de tine atita vreme cit nu-t afecteaza imaginea publica si integritatea de student sfios. Totusi, cind vrei ca alti sa-si aminteasca de tine, preferi sa zgirii un copac si sa-t treci numele pe el. Ori sa dai mai departe un mesaj viral primit pe Messenger pentru ca-i amuzanta poanta din el ori te-apasa teama ca zece ani de-acum incolo vei fi chinuit de ghinion. Nimic sincer, nimic intentonat, nimic folositor. Ca si ceasurile pierdute in fata televizorului, urmarind pataniile snobilor care dau bine pe sticla.

Azi am vazut pe Internet cum se jupoaie animalele pentru blana in China, un film macabru. N-avet ce sa facet pentru sarmanele fiinte chinuite. Un click oricum n-are nici un farmec, mai ales daca-i inainte de vizualizarea celui mai amuzant film in care un om beat cui cinta imnul Romaniei si e urmat de cea mai tare perla de care e in stare Basescu. Chestiunile astea sint mult mai importante.

Ceea ce uita mult la petitile care infunda de multe ori canalul asta numit Internet e scopul lor. Pina si Realitatea TV a scos caravana prin orase in campania pentru scoaterea taxei de prima inmatriculare, n-au ajutat cu nimic semnaturile online. Pe Internet creezi valuri. Faci comunitat, nasti curente de opinie, invrajbesti internauti si-i ordonezi, dintr-o masa diforma, intr-un tot unitar, cu o pozite care se vrea clara. Mai nou, nu conteaza motivul, conteaza doar sa fie cit mai mult din cei care “sa puna botul” indiferent de ce e vorba: ca salvam Copoul de cotropitori sau ne protejam valoroasele ID-uri de Messenger.

Catalin BUCEVSCHI