„Bună! Ce faci?” – pe românește, ca la Hollywood

Șah-mat Niciun comentariu la „Bună! Ce faci?” – pe românește, ca la Hollywood 1

Filmului românesc i se repro­șea­ză foarte des și din ce în ce mai vo­cal în ultimii ani, că e cenușiu, hiperre­alist (sau mizerabilist, depinde de fu­ria comentatorului), că nu întreține nici o iluzie, ba dimpotrivă, că ni le sa­bo­tea­ză pe toate ducîndu-ne din sala de ci­ne­ma înapoi de unde am venit, adică în viețile noastre.

Nici tentati­ve­le de film „de public” – cu excepția cî­tor­va – n-au contribuit în vreun fel la schim­barea imaginii. Majoritatea sînt fie stîngace sau vulgare, fie prost re­a­lizate – tehnic – sau prost jucate, iar regizorii înșiși șovăie în a le numi „de public”, dat fiind „stigmatul”. Aici intervine filmul „Bună! Ce faci?”, care se lansează în cinematografe pe 4 martie, inclusiv la Cinema Victoria din Iași.

Luată strict din punct de vedere tehnic, pelicula lui Alexandru Maftei ridică foarte sus standardul pentru fil­mul românesc. Toate setările sînt „ca la Hollywood”, de la imagine la lu­mini, sunet și muzică originală. Și nu e puțin lucru cînd grosul plîngerilor legate de cinema-ul românesc au ca obiect partea tehnică. Finalul e însă imprevizibil, dacă e să luăm în considerare schema standard hollywo­od­iană pentru comedii romantice. Ale­xan­dru Maftei a avut rezolvări nu ne­apărat originale, dar simpatice (se cu­nosc anii de spoturi publicitare), pen­tru un film în care multe dintre replicile personajelor sînt scrise pe chat. Printre reprizele de umor, plutesc o tandrețe și un sentiment nedefinit de melancolie pe care le iei cu tine a­ca­să. Inadecvările și ezitările – și sînt cîteva – se risipesc ca un fum în acest aer jovial-nostalgic.

Filmul are la bază un fapt real, pe care „Dilema veche” îl semnala la începutul lui 2006, la rubrica „Cu ochii în 3,14”. „Printre «cele mai năstrușnice știri din 2005», antologate de Corriere della Sera la în­ce­pu­tul lui ianuarie 2006 se afla și aceasta: o «ea» și un «el» cam de vîrsta a doua au flirtat îndelung pe chat, pe bază de nickname, desigur, dîndu-se liberi și endepandanți. După vreo șa­se luni de «concubinaj» virtual, timp în care și-au dat seama cu plăcută ui­mi­re cît de bine se potrivesc (în idei, gus­turi, valori, etc., etc.) au hotărît să se întîlnească și «pe viu». La întîl­ni­re, surpriză: au constatat că sînt soț și soție”. Acesta nu e finalul filmului, cum s-ar putea crede, ci începutul lui. În scenariul scris de Lia Bugnar, povestea e relatată parțial de fiul ce­lor doi soți – Gabriel (Ionel Mi­hă­i­les­cu) și Gabriela (Dana Voicu, ex­ce­lentă în rol) –, un adolescent de 17 ani cu un libido exacerbat jucat de Paul Diaconescu, care descoperă cu uimire că părinții lui ar putea avea o viață sexuală. Actorul debutant, încă student la UNATC, e tonic și a­mu­zant (deși nu-i reușesc toate nuan­țe­le) și va intra cu siguranță în atenția cineaștilor.

E interesant de urmărit ce reacții va stîrni „Bună! Ce faci?”, pentru că filmului de gen i-ar trebui un ghiont puternic în România. Bun, avem cî­te­va comedii. Pe cînd un thriller? Sau un horror? Un fantasy românesc pare de-a dreptul utopic.

***

Paul Diaconescu, alături de ac­to­rii Adrian Păduraru și Ana Po­pes­cu vor veni la Iași vineri, 4 martie, pen­tru a lua parte la premiera de ga­lă a filmului „Bună! Ce faci?”, la Ci­­ne­ma Victoria. După proiecția care va începe la 19.00, actorii vor răs­punde întrebărilor publicului, în­tr-o sesiune de întrebări și răs­pun­suri.

Între 4 și 10 martie, „Bună! Ce faci?” va rula la Cinema Victoria.

Florentina CIUVERCĂ

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Etichete:

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top