Bună să vă fie inima
Șah-mat 3 aprilie 2012 Niciun comentariu la Bună să vă fie inima 1Pe 24 martie a murit Ion Mitican, scriitor ieșean originar din Vaslui care și-a arătat dragostea față de capitala Moldovei prin numeroasele articole și cărți pe care le-a dedicat acestui oraș, evocîndu-i și apărîndu-i clădirile cu încărcătură istorică.
Așa cum se întîmplă deseori în aprecierea valorii în raport cu nonvaloarea, nu s-au „dat” prea multe despre acest personaj simpatic, inteligent și marcant al Iașului. Sînt însă convins că dacă, Doamne ferește Maica Domnului!, pățea ceva vreun membru al clanului Corduneanu, se auzea pînă la Timișoara vestea.
Însă băieții de la cotidianul „Bună Ziua Iași”, vigilenți ca întotdeauna, nu au ratat știrea și au făcut chiar un material special pentru a-l comemora pe Mitican: o filmare de la înmormîntarea sa, cu cadre patetic-morbide pe care se suprapune melodia „Vine o zi” de la Holograf – imagini cu crucea pe care e scris numele inginerului și scriitorului, capacul coșciugului, cimitirul și chiar momentele în care sicriul este lăsat ușor în pămînt și în fundal se aude „vine o zi, vine o zi cînd se va sfîrși”. Consider că alte comentarii sînt de prisos.
Nici articolul acesta nu este în totalitate etic. În general nu se face asta – o instituție de presă să scrie despre alta. Poate foarte ușor să fie interpretată acțiunea ca o ieftină mișcare de publicitate. Însă cum noi apărem gratuit și cu un tiraj fix, cred că ne putem permite această, cel mai probabil, neobservată remarcă. „Bună Ziua Iași” reușește, nu pentru prima oară, să transforme moartea unui om, un eveniment tragic, într-un simplu „fapt de presă” din care esențial este să se stoarcă lacrimogenul și senzaționalul, în pofida decenței.
Însă, pentru că morții nu sînt de ajuns, miercurea trecută a mai apărut o chestie. Știrea „Un boschetar, președintele Senatului UTI”, în care Anghel Stanciu, proaspăt ales, este catalogat ca fiind „boschetar” doar pentru că a fost „acuzat (nu este specificat de către cine) în diverse rînduri de adoptarea unui limbaj suburban și surprins (din nou, autori necunoscuți) în stare avansată de ebrietate” și pentru că băieții de la BZI au niște poze cu respectivul beat. Să fie înțeles, nu sîntem (aici vorbesc în numele întregii redacții) nici pro, nici contra Anghel Stanciu, iar investirea sa în sus numita funcție nu ne avantajează sau incomodează cu nimic. Observația mea este una singură: dacă din trei poze și două acuze neidentificate un om poate fi numit boschetar, așa și eu, simplu privitor și consumator de media, pot, după „mirosul” articolelor, să spun că o publicație e un gunoi.
Ioan STOLERU
Adaugă un comentariu