Cu cartela la război

Nici n-au trecut bine cîteva săptămîni de la Legea defăimării, că parlamentarilor români le-a mai venit în cap o idee în urma unui exces de zel. Iar aici mă refer la Legea cartelelor prepay. Aceasta presupune ca pe viitor, în momentul în care îți cumperi o astfel de cartelă, va trebui să-ți oferi toate datele din buletin. Acestea vor fi stocate într-o bază de date, care le va face viața mai ușoară celor de la SRI și nu numai, în cazul unei investgații.

Această idee vine în urma atentatelor de la Bruxelles de acum două săptămîni, cînd în rîndul autorităților de la București, a intrat spaima că teroriștii ar fi folosit cartele românești pentru a comunica între ei și pentru a pregăti atacul. Ipoteza era că noi am fi una dintre țările care nu cer date despre identitatea celor care le cumpără, că acestea ar fi mai ieftine decît o ieșire în oraș și că teroriștii ar fi cumpărat deja de la noi vreo cîteva zeci de mii. Aproape imediat, păreriștii s-au activat și au dat năvală pe Facebook spunînd lozinci – „ca la noi la nimeni”, „coada Europei” etc și punînd presiune pe autorități. Totuși, această teorie este mai șubredă decît situația din instanță a lui Livia Dragnea. În primul rînd, teroriștii ar fi trebui să cumpere un număr considerabil de cartele și să le scoată din țară, lucru care probabil s-ar fi observat. Apoi, chiar dacă ar fi reușit să iasă fără să atragă atenția, nu cred că n-ar părea suspect o fluctuație abruptă a traficului mobil venit dintr-o zonă din afara graniței.

Chiar și așa, această teorie a fost dezmințită de către Dan Alexe, corespondent la Bruxelles, care a confirmat cu ajutorul autorităților belgiene că teroriștii n-au folosit cartele din România. Deci cel mai probabil, imediat ce au simțit că le sînt adresate priviri în privința terorismului, autoritățile noastre au vrut să demonstreze că „hei! Uite ce promți sîntem noi reacționînd la ce se întîmplă în Europa.” Este totodată și oportunitatea pe care a așteptat-o SRI-ul, care a mai încercat în trecut să promoveze această lege și s-a folosit de această situație pentru a-și promova interesele. Este stupid să se creadă că teroriștii ar fi atît de imprudenți încît să folosească acest gen de cartele, care pot fi interceptate destul de ușor. Mai ales după ce s-a arătat că la Paris, atacatorii și-au construit propriile dispozitive de comunicare encriptată. Desigur, mai există argumentul că prin intermediul legii SRI ar contribui la prevenirea criminalilor, dar asta cu prețul anonimității noastre, un preț la care nu sînt prea mulți cei care încearcă să înțeleagă ce presupune. Degeaba se războiește Apple cu FBI și cu Guvermul American, căci în ce privește protejarea identității noi încă sîntem în epoca de piatră.