Dezbaterea roșie

Un subiect care a reajuns în aten­ția concentrată a presei în ultima vreme este proiectul minier de la Roșia Montană. După cum mulți probabil știu, a avut loc recent o dezbatere la TVR 1 cu invitați atît din partea companiei Roșia Mon­ta­nă Gold Corporation (RMGC), cît și dintre cei care se împotrivesc exploatării zonei cu cianuri: istorici, voluntari, arhitecți și reprezentanți ai ministerelor Mediului și Culturii.

De menționat că această emisiune de două ore a fost făcută în urma solicitărilor trimise de ce­t­ățeni, lucru îmbucurător avînd în vedere că vorbim de televiziunea publică.

Ce mi-a plăcut la dezbatere (atît cea de săptămîna trecută, cît și în ge­neral ce s-a discutat pe acest su­biect) este faptul că nu avem de-a face cu activiști care-s acolo doar de dragul de a protesta, de a se opu­ne, de a fi „eco” sau „am venit să stăm ACTA” (cum e cazul celor care se împotrivesc eutanasierii cîi­nilor, dar nu vin cu vreo soluție rea­lă, se rezumă la a posta pe Face­book poze cu animale chinuite). Cum s-a văzut și în emisiunea de la TVR, avem o „opoziție” bazată pe argumente solide, pe exemple de legi care se încalcă prin demararea aces­tui proiect și prin alternative. În contrast cu tabăra opusă, care se prezenta cu promisiuni exagerate. Cum e cazul locurilor de muncă ge­nerate de proiect: 6000 (cînd a fost propus prima oară proiectul, acestea erau de ordinul sutelor). Deși n-ar fi incredibile cifrele, dacă nu­mă­răm și postacii de pe Internet, care toată ziua urmăresc articole pe această temă și intoxică spațiile destinate co­mentariilor prin mesaje re­pe­tate, pro-RMGC.

M-a cam deranjat atitudinea re­prezentanților celor două ministe­re care, deși încercau să invoce anu­mi­te legi și să pară reci, își cam tră­dau atitudinea servilă, neputincioasă. Pî­nă la urmă, nu m-a bucurat nea­pă­rat că dezbaterea de la TVR a fost o luptă cîștigată de tabăra celor care se opun proiectului RMGC, cît fap­tul că s-a demonstrat că, atunci cînd miza e mare, ne putem mobiliza, ne putem împotrivi în mod in­te­li­gent și civilizat, nu legîndu-ne de copaci și strigînd „hoții!”. Deși e cam trist că treaba asta o fac tot ac­tiviștii, în timp ce statul tace ca un mielușel care deja și-a acceptat soar­ta de va-fi-tăiat.

A doua zi, dimineața, secreta­rul de stat care a reprezentat Mi­nis­te­rul Culturii și-a prezentat demisia. In­vocînd motive personale, bine­în­țe­les.

Ioan STOLERU