Fuga, fuga prin porumb

Dacă am trăi într-o societate sănătoasă,de la anu’ s-ar studia în școli săptămîna trecută ca exemplu politic de „așa nu”. Lucian Bolcaș, avocatul lui Adrian Năstase, caracterizat de revista germană Der Spiegel drept un „avocat cunoscut ultra­naționalist și fost vicepreședinte al unui partid antisemit”, a fost propus judecător la Curtea Constituțională; legea amnistiei, care ar fi grațiat pușcăriașii cu pedepse mai mici de șapte ani, a fost amînată; parlamentarii și-au crescut singuri imunitatea, ne­mai­fiind considerați funcționari publici, implicit scăpînd de anchetele DNA pentru abuz în ser­viciu sau conflict de interese; insulta și calomnia au revenit în Codul Penal, îngrădind libertatea de exprimare.Probabil pentru a mai calma spiritele, oamenii pre­gătindu-se de proteste noi cînd au auzit că se va vota și legea minelor – care ar fi pornit proiectul Roșia Montană – peste noapte, aceasta a fost respinsă. Acum o lună ieșeau 15.000 de oameni în stradă. Diversiunea, din păcate, a funcționat. Mulți s-au bucurat și s-au mai liniștit.

Cît de greu e să prinzi ministrul

Din ei, doar 1.000 și-au dat seama de pericolul real și au ieșit și săptămîna asta. 1.000 de oa­meni­ au înțeles că chiar dacă legea minelor a fost respinsă, cu „superimunitățile” pe care și le-au­ acordat politicienii și cu celelalte măsuri menite să le consolideze pozițiile, de mîine vor fi posibile sute de Roșii Montane, Pungești și multe alte manevre, combinații, furteșaguri fără ca nimeni să-i poată trage la răspundere. Ceilalți 14.000 sînt degeaba. Pentru că ori sînt ipocriți și au ieșit doar de impresie, ori sînt naivi, ca să nu spun proști, și nu înțeleg că problema principală nu era RMGC-ul, ci o clasă politică bol­năvicioasă, capabilă să încheie astfel de acorduri. Partea bună e că acești 1.000 de oameni există. Că sînt în stradă și că arată atît politicienilor, cît și restului lumii, că nu mai tolerează minciuna și manipularea. Partea proastă e că sînt dezamăgitor de puțini. În Kiev au ieșit 100.000 dintr-un sen­timent pro-european și anti-co­mu­nist în momentul în care pre­ședintele a refuzat semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

După ce bula a explodat, partea liberală (dacă mai poate fi numită așa) a USL-ului a început să dea înapoi. Declarații de genul „e apăsător cînd votezi și nu știi ce” sau „eu votez așa cum au hotărît colegii din comisia juridică” te înspăimîntă cînd îți reafirmă cît de sinistru e procesul politic la noi. „Cred că nu sînt singurul care a votat eronat”, spune deputatul de Iași Costel Alexe. Din păcate, treaba asta se potrivește și la electorat. Cei mai mulți oameni chiar nu știu ce votează. Și tare mă tem că nici la anu’ nu vor ști.