Găinile care se ouă pentru Olimpiadă

În urmă cu o lună, la fel ca spor­ti­vii, găinile din Mărgineni, Mogoșești, Ji­ta­ru și Bălțați, au intrat în cantonament. Cele mai sprintene, care au trecut de pri­ma etapă, au fost izolate, mă­nîncă piatră și fier ca să facă cele mai tari ouă. Miza e uriașă: „Olimpiadă anu­ală de spart ouă roșii”. Întrecerea se va ține peste trei săp­tămîni, chiar în ziua de Paști, însă pre­gă­tirile se fac cu cel puțin o lună înainte.

Locul în care mai întâi a apărut oul și apoi găina

Ilie Ionașcu are 51 de ani și se re­comandă pescar înrăit, vînător iscusit și pilot de testări auto în rezervă. Pe lîngă toate astea, ’nea Ilie e și „inspector-ex­pert ouă tari”, meserie valabilă în no­menclatorul din Mărgineni, Scor­nicești. „Îl iei la dinte. Dai cu el ușor la vîrf și asculți ce sunet scoate. Dacă se aude ca sticla, e tare”, divulgă se­cre­tul ’nea Ilie.

Găinile se controlează de ouă tari din timp. Sînt închise și se dă calciu de farmacie veterinară sau var uscat de pe perete ca să iasă oul cît mai tare. Întrecerea se va ține în cîrciuma cu păcănele a lui Donald, fix la intrarea în satul Măr­gineni.

Cei care n-au timp să-și antreneze găinile, caută ouăle de olimpiadă din timp, prin piețele din Slatina, iar alții merg din poartă în poartă și caută prin poiată. Dacă nu ai ou tare, mai bine nu te bagi că te faci de rîs.

Regula concursului e să participi doar cu ouă de găină, însă toți spun că le e foarte greu să-și dea seama că e de gîscă sau de rață. E posibil ca la Măr­gineni să fi apărut mai întâi oul și apoi găina.

Sistem piramidal ca la K1

Înscrierea la concurs e de 100 de lei. Fiecare își scrie numele pe trei ouă pe care le consideră cele mai tari și le lasă în cîrciuma lui Donald, unde sînt închise sub cheie. În prima zi de Paște se scriu bilețele cu toate numele și, ca la Champions League, se anunță du­e­lurile.

În sistem piramidal, cine rămîne cu oul spart după duel este eliminat. La final, toți banii care se strîng din înscrieri ajung la învingător. Însă, nu înainte ca „olimpicul” să spargă oul, iar ceilalți concurenți să vadă cu ochii lor albușul și gălbenușul ca să nu crea­dă că au fost păcăliți cu vreo bucată de lemn.

Coaja oului crud trebuie să fie foar­te groasă și tare. Aceste calități sînt diminuate dacă păsările se hrănesc cu iarbă sau cu sare. Hrana trebuie să fie bogată în calciu. Cele mai tari le fac puicuțele, păsările mai tinere, iarna, îna­inte să dea colțul ierbii și căldura.

„Oul crud se dă la dinte și se alege cel care sună ca sticla. Cînd se tes­tea­ză la burtă, trebuie să aibă sunet diferit. Un alt mod de testare, care însă ar pu­tea da erori, este cel la unghie. Clin­che­tul ar trebui să fie cam același, însă acest mod de testare îți poate înșela urechea, unghia poate reproduce altfel de sunete. Pentru a nu se crăpa, înainte de a fi înroșite, se fierb într-o cratiță ma­re, la foc redus, aproximativ zece minute, fără a fi învârtite sau întoarse în apă”, spune metoda Ilie Ionașcu.

Ionuț FANTAZIU