Să citim cu ochelari de soare

Spre deosebire de cea din Ro­mâ­nia, presa din State e sinceră cu o treabă: publicațiile spun dinainte clar, fără să lase loc de interpretare și suspiciuni, ce candidat susțin (a­șa-numitul endorsement de la ei). În fe­lul acesta știi dinainte că dacă te ui­ți la FOX primești material foar­te pro-republican și dacă citești Hu­ffington Post ești aliat cu de­mo­cra­ții. Mi se pare o dovadă de profesio­nalism. Da, e în regulă să susții un can­didat ca instituție de presă. Fi­e­ca­re ziar sau televiziune are o di­rec­ție editorială care se poate po­tri­vi sau nu cu politica unui anumit par­tid. În orice caz mi se pare mult mai decent decît cum se face la noi.

Știm cu toții (bine, aproape cu toții) ce hram poartă B1 sau An­te­ne­le, dar cu toate astea se poartă fi­e­care de parcă ei ar fi apărătorii a­de­vărului și ai dreptății și doar ceilalți sînt „goarne”. Nu, la noi toți sînt cu­rați și dacă nu ești de acord cu pă­re­rile vreunuia dintre ei ești ori bă­sist, ori neocomunist.

Mi-ar plăcea mult mai mult ca pu­blicațiile de orice natură din Ro­mâ­nia să își asume de la bun în­ce­put direcția. Înțeleg că există in­te­re­se financiare, e greu să ții o afacere de genul acesta într-o țară în care lu­mea nu este obișnuită să plă­teas­că pentru conținut, și mai înțeleg și că uneori există legături de afaceri în­tre patroni de trusturi și anumiți po­­liticieni. Nu e lăudabil, nici etic sau mo­ral, dar e explicabil. Nimeni nu face muncă de caritate aici. Însă a­su­marea unei poziții ar mai spăla din păcatele astea care fac din jurnalism o treabă mai murdară decît ar trebui să fie.

Mi-e teamă și silă de ce-o să se în­tîmple cu presa românească în ur­mătoarele cîteva săptămîni. De ce­va timp perioadele electorale mur­dă­resc din ce în ce mai mult paginile zia­re­lor și emisiile televiziunilor. Mai ți­neți minte alegerile din 2009, cînd Cotidianul deschidea cu șapte pa­gi­ni despre Băsescu? Mai țineți min­te derapajele din vară, cînd cu tenta­tiva eșuată de referendum? Cu ci­ne o să țină Badea? Cît de violent va fi Banciu? Deja sînt semne că Ro­mâ­nia literară ar fi respins un text despre actuala direcție a Mi­ni­s­te­ru­lui Culturii.

Nu pot decît să îndemn la lă­mîie și răbdare. Citiți ziarele cum ați citi poveștile de copii, curioși, a­mu­zați și neîncrezători. Îmi pare rău să spun asta, dar în presa ro­mâ­neas­că a anului 2012 nimic nu e ceea ce pare.

Ioan STOLERU