Salariu de 7 milioane de zîmbete

M-am angajat ca voluntar acum doi ani. Am început pe 14 octombrie cu un sac de sandvișuri cu salam și brîn­­ză topită. M-am așezat la capătul rîn­­dului de credincioși care așteptau să atingă mîinile Sfintei. Zvonul cea­iu­lui gratis și al gustărilor s-a îm­pîn­zit mai rapid ca primele mi­nuni ale creș­ti­nismului. Oamenii au ui­tat în cinci mi­nute de motivul pentru ca­re stăteau de cinci ore în frig. S-au îm­bulzit că­tre sacul de rafie cu mîi­ni­le întinse, stri­gînd un „hai cu toții” ca­re ajungea pî­nă în biserică.

Am ple­cat de la Mi­tro­polie cu sacul rupt și cu mănușile ce păreau cu un nu­măr mai mare. Cre­din­cioșii s-au li­niștit subit, de cum au ajuns la fundul sacului. Nu s-au lăsat to­tuși pînă ce nu mi-au smuls din mîi­ni și ulti­me­le bucăți de rafie, lăsînd doar cî­te­va fîșii albe pe strada îngustă. Am ple­cat toți voluntarii în fugă, speriați și hotărîți să nu ne mai întoarcem ni­­cio­dată.

„Decît așa voluntariat, mai bine stăm acasă sau ne așezăm și noi la rînd și așteptăm să ne fie mai bine”. După șase luni nimic nu se schim­­ba­se. M-am „înrolat” într-o or­ga­­ni­za­ție studențească și i-am lă­sat pe alții să schim­be lucrurile. Au îm­pînzit orașul cu afișe colorate pe ca­re scria mare: „Voluntariatul în­sea­mnă mai mult”. Ex­plicațiile ve­neau din toate părțile. „A fi volun­tar nu mai înseamnă numai să salvezi ba­lenele, cîte or mai fi ră­mas. Poți să te dezvolți personal, să in­vestești tim­pul tău în organizarea pro­iectelor care i-ar ajuta pe alții să fie mai buni. Doar așa mai poți aduce o schim­­bare în societate”. Am ridicat o sprîn­ceană și am zis rapid că doar așa cu „hrană” pentru minte nu prea mer­­ge. Dar a mers. Ne-a luat doi ani să în­țe­legem că un training sau un work­shop poate echivala pe alocuri cu vi­zi­tele la azilele de bătrîni. To­tuși, vo­luntarul încă mai pare des­prins din amin­tirile epocii de aur, din turma ti­ne­rilor care nu mai au ce fa­ce cu timpul lor liber sau care „urmă­resc de fapt sigur altceva. Cîș­ti­gă ei cumva, ceva”.

Pe 5 decembrie se sărbătorește Zi­ua Internațională a Vo­lun­ta­ria­tu­lui și se trage iarăși linie. Te sfă­tu­iesc să te gîn­dești sîmbăta asta ce ai fă­cut tu pînă acum cu timpul tău li­ber. Să tai de pe listă ieșirile la bere cu prietenii, plimbările lungi prin parc, bîrfele de pe holul căminului sau nopțile pierdute în fața calculatorului. Dacă pe foaie nu mai rămîne ni­mic, stai liniștit. Voluntarul nu are vîrstă de pensionare.

Livia MOVILESCU