Simfonia, alt nume pentru „La mulți ani!”

E ora 19.00, iar zona Atrium din Palas Mall Iași e plină de oamenii care au venit să îi vadă pe membri orchestrei Filarmonicii „Moldova”. De la copiii care se fugăresc pe lîngă instrumente, la adolescenții ce par a fi obligați de părinți să îi însoțească, pînă la bătrînii care ocupă aproape jumătate din spațiul pus la dispoziție publicului, toate generațiile sînt prezente la spectacol.

E sîmbătă, 5 ianuarie 2019, iar „Concertul de anul nou” se deschide cu lucrarea „Dimineața, la amiază și seara în Viena” de F. Von Suppe și continuă cu cîteva valsuri, compoziții ale lui J. Strauss. Pe parcursul audiției, spectatorii își închid ochii, lăsîndu-se purtați de acordurile clasice, în timp ce bagheta dirijorului Jozsef Horvath se mișcă domol, iar violoniștii își lasă arcușurile să alunece pe corzile instrumentelor ca într-un dans contemporan. Bărbații sînt îmbrăcați în costume negre, doamnele în rochii de aceeași nuanță, iar numai cîteva dintre ele par că au ales să poarte rochii lungi, de seară, aurii sau mov, părînd că ținutele lor se iau la întrecere cu cea a prezentatoarei, Anca Ciobanu, compusă dintr-o fustă și o bluză albă, cu volane, în stil victorian. În dreapta muzicienilor, lîngă percuționiști, un grup de niște copii stau strîmbîndu-se unul la celălalt. Dintre ei, un băiețel blond, cu ochii albaștri, îi dă drumul la mînă mamei sale și fuge lîngă un violonist care îi zîmbește, dezvelindu-și dantura perfectă.

La jumătatea concertului, pe scenă vin cîteva doamne îmbrăcate în rochii de catifea de culoare albastră, cu detalii aurii cu sclipici, însoțite de domni eleganți, purtînd fracuri; este personalul corul academic „Gavriil Musicescu”. Se uită la publicul ce nu se mai mișcă preț de cîteva secunde, după care încep să cînte „Fulger și trăsnet”, de Ivanovici-Horvath. Vocile lor se armonizează perfect și poți distinge sopranele de altiste și tenorii de bași. Un domn cu părul grizonat, cu pantaloni maronii, sacou în aceeași nuanță și pantofi negri se sprijină de decorațiunile de Crăciun de lîngă el și începe să aplaude, oprindu-se în anumite momente ale piesei. Văzîndu-l, copiii din jur bat și ei din palme și încercînd parcă, să atragă atenția spectatorilor asupra lor. La finalul concertului care a durat în jur de o oră, Cristina, una dintre coriste, înaltă, cu părul șaten și creț, cu ochelari de vedere cu ramă argintie, este felicitată pentru interpretare de către un grup de oameni. „A fost scurt spectacolul, dar e mai bine așa – nu-i dați publicului ocazia să se plictsească. Bravo!”.

Artiștii spun că se bucură că a început stagiunea 2019-2020 și că așteaptă cu nerăbdare să revadă publicul la următorul concert. Spre ieșire, o fetiță se uită la mama ei, o apucă de fustă și o roagă să-i promită că de acum, o va duce la fiecare spectacol și că, poate, de-acum o să o înscrie și la cursuri de vioară.

de Andreea CIBOTARU