Studenții ieșeni au avut Paraziții pe buze

Marți seară, după miezul nopții, Club Skye i-a primit pe Ombladon și pe Cheloo. Invitați de cei de la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Paraziții au adus fani de toate vîrstele, de la liceeni la persoane trecute de prima tinerețe, care au cîntat împreună cu cei doi artiști. Fără prejudecăți, cu degetele ridicate în aer, cu toții au petrecut 90 de minute, au strigat îmrepună „Arde” pînă au ajuns „Toate-s la fel“.

În Club Skye răsună muzica elec­­tro­nică, dar pe ringul de dans doar cîți­va dansează pe ritmurile de dub­step. Cei mai mulți tineri în­să privesc ironic la cele cîteva fete și băieți care își mișcă trupurile pe muzica hipno­ti­­că. Brusc, mulțimea se pune în miș­care, se aud zumzete de peste tot, iar vocea lui Cheloo ră­sună din boxe. „20 de tone de bere, 20 de kile de haș, 20 de mii de motive să nu le lași, 20 de prieteni, de 20 de ori mai mulți bani, 20 de fe­mei de 20 de ani.” Lîngă mine un puști căruia abia i-a mijit mustața stri­gă din toți rărunchii însă „20 de femei de 90 de ani”, iscînd glume din partea prietenilor lui, ceva mai mari decît el.

Paraziții arată polițiștii cu degetul

După o scurtă negociere cu fa­nii care nu-i lăsau pe cei doi artiști să se urce pe o boxă îngustă, Om­bla­don și Cheloo reușesc într-un fi­nal să stră­ba­tă marea de fani dor­nici să-i atin­gă. „Arde! Uite cum ar­de! Dăm semnale cu fum să ne vezi de departe”, sînt ver­surile ca­re repornesc petrecerea. Prin­tre ze­ci­le de tricouri cu Paraziții își fa­ce loc și o fată blondă care, deși nu știe nici un vers de-al trupei, se chi­nu­ie să-i atragă atenția lui Che­loo cu de­col­­te­ul său. Cu succes, pentru că aces­ta îi și face semn unui body­guard să o ia pe tînără din dreptul său.

Treptat, în club parcă nu mai este nici loc și nici aer. Sticlele de be­re se golesc unele după altele, iar cele goale nu mai ajung pe mese, ci li se dă drumul direct pe ringul de dans. De aceea, Ombladon le și u­rea­­­ză ce­lor care ascultă ma­ne­le „Mergi la sa­lă ca un prost, fără rost, Hugo Boss nu știe că îmbracă un prost. Cînd lași geamu’ jos, băi, ai grijă ce zici, Că te zbor din X5 înapoi în opinci.”
După „cocălari” vine rîndul po­­­­lițiștilor să fie arătați cu degetul de către cei doi artiști, însă nu cel ară­tător. Iar exemplul lor îl iau și cei din club. Unul dintre pe­tre­că­reți, care pînă atunci stătea pe o ca­na­­pea se ridică brusc și începe să strige și el pentru că acum cîteva zile „Po­li­ția i-a luat permisul”. Su­părarea îi tre­ce însă imediat ce u­nul dintre pri­etenii lui mai aduce o sticlă de Fin­landia și se așează îna­poi pe ca­na­pea.

Viciile care animă

Lîngă bar un grup de boboci nu bagă în seamă mulțimea adu­na­tă în jurul celor de la Paraziții. Încep să rîdă însă de o colegă imediat ce Cheloo amintește de Monica,cea ca­re „iu­bea cărucioarele, C-alergat du­pă moși cu bani pînă și-a rupt picioa­re­le”. Iar glumele se pornesc din toa­te colțurile clubului atunci cînd cineva recunoaște numele nici­unei colege sau prietene, aces­tea din ur­mă încercînd să nu se arate su­pă­ra­te.

În mulțimea de fani mîinile nu s-au odihnit de cînd cei doi artiști au în­ce­put să cînte, iar genunchii li se miș­că aproape în același tempo. Dea­­­supra cîntăreților, la balconul care înconjoară ringul de dans, patru fe­te privesc plictisite la cei care fre­do­nea­ză fiecare vers. În spatele lor, cîți­­va băieți burtoși și care nu au re­nun­țat la gecile de pie­le, își bu­to­nea­ză impasibili tele­foa­nele.

Fanii care încă nu au renunțat să-și țină iubitele în brațe, se în­de­părtează brusc atunci cînd Paraziții ne spun că „toate-s la fel”. Cel mai vehement pare că este totuși un li­cean micuț, care stă chiar în fața lui Cheloo. Puștiul dă răzvrătit din mîini și spune cu năduf fiecare cu­vînt din melodie și de aceea artistul îl lovește ușor cu palma după cap și îi zîmbește.

În club brațele încep să obosea­scă, iar vocile urmăresc tot mai greu melodiile Paraziților. „Schimb de vicii nimic anormal, Caut încon­ti­nuu o ieșire din banal.Nu posed la imaginație porți, Fără vicii am fi doar niște roboți” sînt versurile ca­re vin ca un duș rece și animă întreg clubul. Pînă și barmanii, care pînă atunci fumau liniștiți cîte o țigară încep să cînte și să-și miște mîinile prin aer.

Iar dacă melodia nu i-a trezit pe toți din amorțeală, îndemnul lui Cheloo de a „pune mînă de la mînă ca să facem mai multe mîini” îi rea­duce pe toți pe ringul de dans. Totuși concertul live nu mai durea­ză mult și fără vreun avertisment muzica se oprește brusc. Doar Che­loo rămîne în urmă și spune rîzînd că își cere scuze „pentru calitatea înregistrării”.