Umbrele pentru un potop de cuvinte

Joi seara, la ora 20.00, clubul Fever era însuflețit de o mînă de oameni pe care nici ploaia torențială de afară și nici apa care îți ajungea mai sus de glezne nu i-a oprit să vină și să își susțină favoriții înscriși în arena luptelor în versuri. Regulile concursului „Battle MC – Moldova Underground”, organizat de către Ro Live Events, par destul de simple.

Doi cîte doi, par­ti­ci­panții trebuie să cînte pe un instrumental aleatoriu propriile versuri făcute pe loc, iar publicul îi elimină rînd pe rînd pînă rămîn în finală doar doi. Chiar dacă unii au promis să facă cinste celor care îl susțin, tinerii din sală nu s-au lăsat înduplecați prea ușor și și-au aclamat fiecare favoritul care a cîntat cît s-a priceput el de bine. Miza competiției – o halbă plină ochi cu bere pe care stă­teau aliniate cuvintele „Cel mai bun MC” scrise cu roșu.

Versurile stîngace ale băieților stîrnesc hohote de rîs care se aud tocmai pînă în curte, iar pe holul de la intrare e un du-te-vino continuu. Cînd pofticioșii se duc să își aprindă țigările, clubul rămîne aproape gol, iar pentru cei puțini de la masă e o ocazie să se încălzească cu shot-uri sau să își mai cumpere cîte o bere fără să riște să fie loviți din neatenție de către un fan înrăit. Lîngă scenă, doar doi-trei băieți amețiți mai mișună și dau din cap total aleatoriu, neținînd cont de niciun ritm. Dar participanții la concurs nu se supără, înțeleg că pofta de țigară e puternică, iar ei „cîntă din respect pentru cei care au rămas”.

În colțul din spate, un băiat plinuț, îmbrăcat cu un tricou alb și larg, atrăgea atenția celor din jur dansînd singur pe un ritm știut numai de el. Nebăgînd în seamă ce se întîmplă pe scenă, gesticulează vesel fără să își dea seama că pantalonii, și așa foarte largi și lăsați, sînt gata să cadă cu totul. Pe scenă, participanții sînt eliminați unul cîte unul de către publicul care devine cel mai aspru juriu în drumul cîntăreților către halba cîștigătoare.

Pe măsură ce se apropie miezul nopții, bătălia se mai dă între Neluțu’ din Tomești și Afro, băiatul brunet și cîrlionțat, „un vechi client pe scenele hip-hopului românesc”. Publicul nu se poate hotărî, iar strigătele și mîinile în aer sînt împărțite în mod egal între cei doi finaliști așa că ei hotărăsc de comun acord să împartă halba cîștigătoare în două. În graba să termine jumătatea lui de bere, Neluțu’ a pornit în fugă spre stația de autobuz, uitînd că ultima cursă spre Tomești plecase cu cîteva ore în urmă. Cum sigur n-a mai prins-o, putea lua o barcă pe Bahlui, studenții din Tudor scoțînd saltele și făcînd deja un business ofe­rind plimbări în cele cîteva zeci de minute de ploaie.