Mediul academic romanesc are nevoie de mai multi matematicieni decit scolim noi

Academicianul Viorel Barbu nu are timp de interviuri, dar mereu gaseste un ragaz pentru a vorbi de Facultatea de Matematica din Iasi. Una dintre cele mai vechi facultati din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Matematica s-a distins prin nume mari, recunoscute in toata lumea, prin calitatea invatamintului si a muncii de cercetare. A facut ecouri si pentru ca are studenti din ce in ce mai putini. Prof. univ. dr. Viorel Barbu nu este ingrijorat din acest punct de vedere. “In fond, cine devenea calugar in Evul Mediu?”

OPINIA: S-a schimbat de-a lungul timpului perceptia asupra acestei facultati?

Viorel BARBU: Nu stiu daca s-a schimbat ceva in modul in care este vazuta astazi facultatea si daca da, atunci desigur cauza este exterioara. Daca vorbiti insa de popularitatea matematicii si locul sau in universitate, atunci raspunsul este da si in sens negativ. Astazi numarul studentilor in matematica a scazut drastic, fenomen comun, de altfel, tuturor domeniilor stiintifice si ingineresti, iar matematica este putin studiata in universitatea noastra chiar in domeniile stiintifice care, dupa parerea mea, ar avea multa nevoie de ea. Pe de alta parte, sint din ce in ce mai putini tineri dotati care doresc sa-si faca o cariera in matematica si in sens mai larg, in stiinta. Sint alte domenii mai atractive sub raport material si mult mai usor de studiat si de strabatut.

Matematica este, intr-adevar, un domeniu dificil si de mare competivitate si desi este asociata cu creativitatea virstelor tinere, recunoasterea vine cel mai adesea tirziu si trebuie validata de comunitatea stiintifica mondiala. Sintagmele “scoala romaneasca de matematica” sau “matematician roman” nu au consistenta deoarece sint competente care trebuie sa fie recunoscute international.

Rolul matematicii este si acela de a servi ca punte de legatura interdisciplinara, dar pentru aceasta ea trebuie studiata si sa fie prezenta in programele de invatamint. Din pacate, universitatea ca domeniu interdisciplinar nu exista; ea functioneaza, mai degraba, ca un conglomerat de scoli separate fara comunicare intre ele si in cel mai deplin spirit parohial.

O.: De ce nu mai manifesta studentii acelasi interes pentru Facultatea de Matematica?

V. B.: Unele explicatii le-am dat deja; au aparut in prezent oportunitati si cariere mai promitatoare decit aceea de profesor secundar de matematica sau matematician profesionist. A imbratisa o cariera de cercetare nu se face decit daca ai vocatie si esti dispus la sacrificii personale. In fond, cine devenea calugar in Evul Mediu?

Cred, totusi, ca situatia se va inversa in urmatorii ani, odata cu reconsiderarea locului stiintelor in educatie si universitati precum si relansarea domeniilor ingineresti. As mentiona chiar ca in prezent noile programe de cercetare in domeniul stiintelor exacte ofera fonduri importante care pot fi accesate de tinerii cercetatori. Din pacate, gasim foarte greu doctoranzi sau studenti la Master dispusi sa se angajeze in aceste proiecte. Cei mai multi, unii chiar foarte capabili, prefera sa-si ia o slujba prost remunerata. Altii, dintre cei mai buni, de altfel, nefiind interesati sa-si continuie studiile in tara ignora de asemenea aceste oportunitati. Oricum doresc sa spun ca in momentul de fata, mediul academic romanesc precum si invatamintul in ansamblul sau, are nevoie de mult mai multi matematicieni decit scolim acum si afirm cu toata convingerea ca o cariera de matematician a devenit una promitatoare atit la noi cit si in strainatate.

Ce ar trebui facut? Probabil, sa ne ocupam de cei care ar putea sa ne devina studenti cit si de cei care au devenit studenti, care sint capabili, dar care, din pacate, nu-si gasesc drumul si motivatia.

Andreea ARCHIP