Scoala ieseana de matematica, fara necunoscute – Tinerii fara probleme nerezolvate
Facultatea mea 27 februarie 2008 Niciun comentariu la Scoala ieseana de matematica, fara necunoscute – Tinerii fara probleme nerezolvate 28Studentii
Facultatea de Matematica inmatriculeaza 120 de studenti intr-un an, iar numai 30 – 40 dintre ei aleg matematica pura ca specializare. Restul studentilor aleg matematica-informatica sau renunta definitiv la matematica. “Dupa anul I, ramin cam 75% din totalul de 120. De aceea dezvoltam un program special pentru ei, le acordam o atentie sporita pentru ca intelegem impactul trecerii de la liceu la facultate. Facem tot ce putem pentru a-i aduce la scoala. Matematica nu se invata la fara frecventa. Studentii trebuie sa vina la cursuri, la seminarii, la consultatii”, spune prof. univ. dr. Ovidiu Carja, decanul Facultatii. O mare bucurie pentru profesorii de la Matematica este faptul ca procentul studentilor care promoveaza anul I creste de la an la an, ca organizarea le permite accesul online la cursuri, la biblioteca. In opinia decanului Carja, matematica este o disciplina care trebuie tinuta din scurt, care necesita o anumita aplecare spre stiintele exacte. “O parte dintre studenti sint intr-adevar talentati si urmeaza Matematica din pasiune, putini sint cei care vin pentru ca n-au intrat la alta facultate”, este de parere decanul. Despre studentii lui spune numai de bine, chiar daca n-au o structura oficiala care flutura steaguri pe la festivaluri. “Activitatea lor din punctul de vedere al organizarii studentesti este destul de activa. Eu nu sint adeptul structurilor moarte, care traiesc numai pe hirtie. In fiecare an, studentii Facultatii de Matematica organizeaza sesiuni nationale de comunicari stiintifice la care participa colegii lor din toata tara. “I-am urmarit din umbra, dar aproape totul au facut ei. Sint destul de activi si la Consiliul Facultatii, vin cu probleme pe care incercam sa le rezolvam”, adauga Ovidiu Carja. Este totusi un lucru care nu-i prea place: lipsa implicarii lor in relatia student-profesor, lipsa dialogului, a intrebarilor. Concluzia vine imediat: “Ai nostri sint cam timizi.”
Bologna
Pentru Ovidiu Carja, scopul scuza Bologna. “Depinde ce urmaresti in final. Se invata ceva in trei ani de matematica. Se trece intr-un fel de la patru ani la cinci. Toata cheia sistemului Bologna este organizarea masterului. Daca este gindit ca prin planul de invatamint, prin programele analitice sa suplineasca anul acela sau sa aduca ceva in plus, nu-i nici o pierdere. Daca se opresc la trei ani de facultate, rezultatul nu-i corespunzator. In orice caz, absolventii de matematica nu sint someri. N-au cum sa fie someri” , spune decanul Ovidiu Carja. Generatia Bologna de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” n-a ales ca specializare complementara matematica. Nici studentii de aici n-au dat-o deoparte pentru alte cursuri. “Eu nu agreez ideea asta a specializarilor complementare. Eu am propus altceva: studentul sa aiba in planul de invatamint un numar de cursuri de la alte facultati, dar nu sa aleaga douasprezece cursuri si de la aceeasi facultate. De exemplu, un student la Matematica sa faca un curs de management, sau de matematica aplicata in biologie sau medicina. Acestea sint cursuri in mare voga acum”, continua acesta. Descentralizarea planurilor de invatamint nu-i o strategie agreata la Matematica. “Inainte era o programa venita de la Minister. Planurile de invatamint sint lasate la latitudinea facultatilor care nu tin cont de studenti. Tin cont ca profesorii sa aiba ore”, spune decanul.
Profesorii
Facultatea de Matematica are in jur de 50 de profesori, intr-un colectiv valoros. Despre severitate se vorbeste cu zimbetul pe buze, dar si cu mindria unor oameni mari care apartin Scolii de Matematica de la Iasi. “Severitatea mea ca profesor scade odata cu virsta. Nu intru in categoria severilor. Sint colegi care sint severi, unii exagereaza intr-o parte si-n alta. Marele avantaj este ca avem profesori care sint mari personalitati in matematica, precum academicianul Viorel Barbu, academicianul Dorin Iesan, academicianul Radu Miron. In jurul lor s-au inchegat colective de oameni muncitori si valorosi. Este un mediu propice. Cercetarea stiintifica este valoroasa cind intra in circuit, cind este citata, utilizata de catre altii”, este de parere prof. univ. dr. Ovidiu Carja.
Ionela SAVESCU
Adaugă un comentariu