Marea Unire, discutată de istorici la Iași
Academia de gardă 26 martie 2018 Niciun comentariu la Marea Unire, discutată de istorici la Iași 35Conferința Internațională „Marea Unire a Românilor (1918). Istorie și actualitate” s-a desfășurat în perioada 22 – 24 martie la Iași. Evenimentul, care a făcut parte din programul Centenar al Primăriei Municipiul Iași, a fost organizat de Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și a cuprins o serie de dezbateri și conferințe care s-au desfășurat în sălile instituției de învățămînt superior. Ceremonia de deschidere a avut loc joi, 22 martie, în Sala Senatului a UAIC. „Istoria o știm sau ne place să credem că o știm, iar actualitatea o trăim și ne place să credem că o înțelegem. Vedem că România răspunde mai timid la intențiile de unire lansate dinspre Basarabia și mă întreb cînd o universitate din România ca vorbi prima dată despre o posibilă unire”, a declarat prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie și moderatorul evenimentului.
La ceremonie au fost prezenți și prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, ordonator de credite al UAIC, Daniel Șandru, coordonatorul programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași, prof. univ. dr. Ion Eremia, decan al Facultății de Istorie și Filosofie, de la Universitatea de Stat din Moldova și Ovidiu Cristea, cercetător științific gradul I și directorul Institutului de Istorie „Nicola Iorga” din București al Academiei Române. „Este pentru prima dată cînd vedem atît de mulți parteneri implicați într-un eveniment. Sînt alături de noi profesori ai universitățile din Consorțiul Universitaria, din institutele de cercetare, dar și colegii noștri de peste Prut. Se spune că Marea Unire a reprezentat cel mai strălucitor eveniment din Istoria României, chiar dacă acest eveniment nu a fost de durată”, a declarat prof. univ. dr. Mihaela Onofrei.
Vineri, 23 martie, începînd cu ora 11.50, în Sala Ferdinand a avut loc dezbaterea cu tema „Perspective diverse asupra Unirii”, unde s-a discutat despre elitele regionale românești după Marea Unire, strategiile de legitimare a Unirii și despre asemănările și deosebirile dintre unirile românilor din 1859 și 1918. „După 1918, granițele cele prost apărate ale Statului Român făceau parte dintr-un complex cultural prezent atunci care a generat și o mistică a frontierei, din care România nici pînă astăzi nu a ieșit. Ca argument aduc un singur fapt: delimitarea de graniță dintre România și Bulgaria este negociată începînd cu anul 1902 și niciodată terminată”, a menționat prof. univ. dr. Mihai-Răzvan Ungureanu, moderatorul evenimentului. La dezbatere a participat și prof. univ. dr. Lucian Leuștean, cadru didactic al Facultății de Istorie de la UAIC, care a susținut o prelegere cu tema „De ce nu se putea reîntemeia România ca un stat federal (1918-1932)”. În cadrul prelegerii acesta a prezentat rolul pe care ar trebui să-l aibă istoriografii. „Ați auzit probabil, mulți dintre voi, ideea că în anul 1918 România a ratat o șansă istorică, aceea de a fi a stat federal. Iar aceasta e explicația primordială pentru tot ce a urmat – un fel de păcat. Ideea apare atît printre oamenii politici, cît și printre istoriografi. Aceștia din urmă se iau la trîntă cu cursul istoriei și ne spun cum ar fi trebui să se desfășoare trecutul pentru ca prezentul să fi arătat altfel”, a declarat prof. univ. dr. Lucian Leuștean. La dezbatere au fost prezenți și prof. univ. dr. Paul Michelson de la Universitatea Huntington, SUA, conf. univ. dr. Nicolae Enciu – de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Chișinău, cercetătorul Daniel Ursprung – de la Universitatea din Zurich, Elveția, și dr. Matei Cazacu.
Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, Facultate de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie a Universității din București, Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, Institutul de Istorie din Chișinău și Serviciul de Stat de Arhivă a Republicii Moldova.
Adaugă un comentariu