Presa studențească s-a scris cu gînd ascuns
Academia de gardă 12 aprilie 2011 Niciun comentariu la Presa studențească s-a scris cu gînd ascuns 14Colocviul „Presa și ideologia: o istorie culturală” organizat de Universitatea „Petre Andrei” din Iași (UPA) a pus în discuție pentru două zile problematica cenzurii comuniste în presa studențească, a rolului ideologic al presei și al manipulării de după 1989. La dezbaterile care au avut loc în Aula Magna a UPA pe 7 și 8 aprilie au participat Sorin Alexandrescu, directorul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea din „București”, Sorin Bocancea, președintele UPA, George Bondor, lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), Alexandru Călinescu, profesor la UAIC, prof. univ. dr. Daniel Condurache, editor „Opinia veche”, Rodica Culcer, Directorul Departamentului de Știri al Televiziunii Române, lect. univ. dr. Andi Lăzescu, președinte – director general Televiziunii Române, Ioan Milică, lector la UAIC, Antonio Patraș, conferențiar la UAIC și prof. univ. dr. Doru Tompea, rectorul UPA.
Un fenomen atipic
La cea de-a patra dezbatere s-a discutat despre presa studențească din perioada comunistă, fiind analizată activitatea din acea perioadă a revistelor „Opinia studențească” (actuala „Opinia veche”) și „Alma Mater” (ulterior „Dialog”). Profesorul universitar Daniel Condurache a deschis discuția apreciind că nu numai nu avem o istorie clară și factuală a comunismului românesc, dar nici măcar a presei studențești – „acest fenomen atipic, pentru perioada respectivă”.
De reținut este faptul că „Opinia studențească” era o publicație liberă, în paginile căreia nu s-a regăsit niciodată poza lui Ceaușescu, drept pentru care nu apărea niciodată în luna ianuarie, cînd se comemora ziua de naștere a dictatorului. „Se scria cu gînd ascuns, se scria ca să înțelegi printre rînduri”, și-a amintit Daniel Condurache. În finalul discursului, profesorul a caracterizat presa studențească în comunism ca „un episod de bună calitate dintr-o perioadă foarte sumbră” și a mai specificat faptul că mass media de astăzi ar fi arătat altfel dacă nu ar fi existat acest experiment formator. În continuare, Alexandru Lăzescu, președinte director general TVR, a vorbit despre cum evitau tinerii cenzura comunistă precizînd că „era un fel de negociere, să încerci să convingi cenzorul să dea spre publicare”. A povestit și despre legătura dintre presa studențească și grupurile de umor, amintind de spectacolele la care se afișau fel de fel de panouri de carton cu mesaje precum: „Ochii care nu se văd se uită foarte atent”.
Inculții, salutați
În încheiere, lect. univ. dr. George Bondor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a vorbit despre cazul „Alma Mater” („Dialog” din 1972) și cum redactorii acesteia încercau să evite cenzura comunistă. Cea mai simplă metodă era trimiterea „șpalturilor” (n.r.: „print-urile” de acum) foarte tîrziu, astfel încît cenzorii se uitau doar dacă nu există scăpări vizibile. Iar, pentru a „salva” prima pagină, puneau aici și cuprinsul, în locul vreunei poze cu dictatorul sau a unui text omagial. Acesta a vorbit atît despre proiectul grafic și editorial publicației, cît și despre diferiții redactori-șefi și despre cum s-a prezentat publicația pe vremea acestora.
A luat cuvîntul și prof. univ. dr. Doru Tompea, rectorul UPA, care a adăugat că „salutăm prezența unor oameni inculți”, pentru că aceștia erau cenzori mai slabi, în consecință presa era mai bună. Tot el a și încheiat dezbaterea, recunoscînd că „n-am fost eroi, dar a fost maximul de rezistență pe care puteam să-l oferim”. Colocviul a fost organizat de către UPA, în colaborare cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” al Academiei Române și a fost coordonat de către Daniel Șandru, conferențiar la UPA și Angelo Mitchievici, directorul Departamentului „Ideologie și Cultură” de la Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Ioan STOLERU
Adaugă un comentariu