Propriul meu cod metaforic, întins pe pînză

Cercuri, pătrate sau cruci aban­donate pe pînză, printre persona­je fără o identitate care să poată fi ușor intuită și simboluri extrase din ornamentica populară româ­neas­că. Cam acestea par să fie prin­cipalele preocupări în ceea ce pri­vește actuala creație a artistului plas­tic Tudor Zbîrnea, după cum reiese din lucrările expuse la Pa­la­tul Culturii, în spațiul Muzeu­lui de Artă. Pînă pe 30 aprilie, aici are loc expoziția sa personală, numi­tă „Spațiu atemporal”, ce reunește picturi pe care acesta le-a realizat în ultima perioadă.

În timpul vernisajului, care a avut loc marți, 4 aprilie, de la ora 17.00, Lăcrămioara Stratulat, mana­gerul Palatului Culturii din Iași, dar și moderator al evenimentului, a declarat că Tudor Zbîrnea, fost student al unui emerit profesor de la Universitatea Națională de Ar­te „George Enescu” din Iași (UNA­GE), Corneliu Ionescu, are, în momentul de față, peste 300 de partici­pări la expoziții de artă contem­po­ra­nă, 32 de expoziții personale în diver­se muzee și galerii de artă din Mol­dova și din străinătate și „mai mult de două pagini și jumătate de me­dalii și premii prestigioase”.

Lucrările expuse fac parte, așa cum a explicat Maria Bilașevschi, critic de artă care a vorbit în des­chi­derea expoziției, din cea de-a treia etapă a creației artistului. Da­că la început, picturile sale revelau o apăsare cromatică care trimitea la ideea de echilibru între materie și spirit, ulterior, artistul a înce­put să jongleze cu figuri geometrice și simboluri împrumutate din mitolo­gie sau folclor și pe care le-a îm­pins, instinctual, pe pînză. „Ceea ce-l ca­racterizează pe Tudor Zbîrnea nu este căutarea unei tatonări într-un stil, ci exprimarea liberă, o exprimare care să-i permită o întindere a metaforelor sale pe pînză”, a de­cla­rat criticul de artă Maria Bila­șev­schi.

Discursul plastic al artistului es­te alcătuit, preponderent, din for­me independente de voința acestuia și care invită la meditație și cunoaș­te­re. Fiecare tablou înfățișează, în­tr-un mod abstract, felul în care o­mul contemporan se raportează la fiecare dintre cele patru entități: mit, simbol, divinitate și sine. „Îmi pla­ce că omul lui Tudor poate fi orica­re dintre noi – o parte țintind spre celest și o parte rămînînd tampo­na­tă în real, în pămîntesc, în pătra­tul acestuia”, a adăugat Maria Bilașev­schi. La vernisaj au participat Fe­lix Aftene, președintele Uniunii Ar­tiș­ti­lor Plastici din Iași, sponsori, studenți ai UNAGE, dar și prie­teni ai artistului.