De Zilele Francofoniei, pasiunea s-a jucat la Iași
De pe scena Iașului 3 aprilie 2012 Niciun comentariu la De Zilele Francofoniei, pasiunea s-a jucat la Iași 4
În perioada 30 – 31 martie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași împreună cu Institutul Cultural Francez au organizat cea de-a XVII-a ediție a Zilelor Francofoniei. Ediția de anul acesta a fost celebrată printr-un colocviu de două zile, numit „La francophonie problematique”, (n.r. Francofonia problematică) care a reunit conferințe, sesiuni de comunicări și spectacolele artistice. Principalii invitați ai evenimentului au fost dramaturgul Matei Vișniec și ambasadorul Franței în România, Excelența Sa, Philippe Gustin. Odată cu această sărbătorire a francofoniei, s-au aniversat și „rădăcinile comune ale țărilor care au îmbrățisat-o”.
„Francofonia nu este doar o limbă, ci o stare a spiritului pe care o trăim în fiecare zi”. Aceasta a fost ideea în jurul căreia invitații și-au conturat discursul pentru deschiderea celei de-a XVII-a ediții a Zilelor Francofoniei, „La francophonie problematique”. Odată cu conferința de lansare a evenimentului care s-a desfășurat timp de două zile au fost delimitate și principalele două dimensiuni ale acestui fenomen. Pe de o parte culturală și pe de altă parte economică.
Prima dintre acestea poate fi explicată, după cum a susținut și rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Vasile Ișan, prin afirmația filosofului Virgil Nemoianu, care consideră că „ceea ce poate salva spiritul uman este comunicarea între culturi”. Astfel, Zilele Francofoniei devin „necesare pentru a conserva o anumită identitate culturală și pentru a afirma că sînt capabile să hrănească dialogul între culturi aflate la diferite distanțe”. Mai mult decît atît, spațiul francofon este caracterizat de importanța componentelor de geopolitică și economie, în cadrul cărora țara care face prima mutare este Franța. Despre aceasta însă, noul ambasador al Hexagonului în România, Excelența Sa Philippe Gustin, susține că „trebuie atrasă nu doar prin limbă sau cultură, ci și prin investiții, mai ales în România, unde mediul afacerilor este în plină dezvoltare”.
Totodată, Excelența Sa a marcat cei 50 de ani de la înființarea Asociației Membrilor Ordinului „Palmes Académique”(AMOPA), prin oferirea celei mai vechi decorații academice, pentru întreaga activitate, prof. univ. dr. Norina Forna, decanul Facultății de Medicină Dentară de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
La mesele rotunde
Principalul moment al primei zile dedicate francofoniei a fost conferința susținută de poetul și dramaturgul român Matei Vișniec care a mărturisit cu pasiune celor din Aula Mihai Eminescu de la UAIC că „Rădăuți este centrul universului, acolo unde se află arborele sacru ”. Scriitorul a vorbit despre impactul lecturilor din perioada copilăriei și a adolescenței făcute în biblioteca municipală, care au creat adevărate „șocuri culturale”, determinîndu-l să adopte din atitudinea diferiților filosofi sau a unor personaje. De atunci se identifică cu eroul lui Dumas, D’Artagnan, și acum „încă mai am ceva din spiritul muschetarului”.
Dacă toate aceste amintiri au fost evocate și receptate pe măsura umorului cu care au fost spuse, faptul că România este oglindită în mass-media franțuzească cu focalizare pe anumite subiecte negative „hoți, țigani, orfelinate pline cu copii”, a fost primit în sală cu un rîs amar. „Nu este corect ca România să fie cunoscută în Franța numai prin trei sau patru subiecte negative. Atunci, de multe ori le zic jurnaliștilor că țara noastră este mult mai bogată în subiecte negative. Chiar le sugerez că, dacă vor, pot vorbi cu Guvernul român să le pună la dispoziție o listă cu toate aceste probleme pentru că, dacă vor diversifica subiectele vom apărea și noi ca o țară normală, altfel, văzuți numai din prisma a patru chestiuni, apărem ca o țară anormală.”
În afară de teza susținută de scriitorul român stabilit la Paris, pe parcursul celor două zile au fost discutate și alte teme care definesc francofonia sub forma unor sesiuni de comunicări. Astfel, cadre didactice, specialiști, studenți și participanți din public au prezentat argumente și poziții care au avut rolul de a stabili identitatea, complexitatea și interdisciplinaritatea acestui curent, văzut ca o lume în continuă formare.
Pe scenă
După-amiezile Zilelor Francofoniei au fost sărbătorite alături de invitatul special al evenimentul, Matei Vișniec, în săli de spectacol, acolo unde creativitatea umană se transformă în artă. Pasiunea pe care directorul companiei „Delegare et CIE”, Moustapha Aouar, a pus-o în recitalul de poeme „Orașul cu un singur locuitor” susținut la Biblioteca Centrală Universitară pe 30 martie, s-a simțit în public ca o izbucnire a naturii. Interpretul francez care ne-a citit din poeziile postmoderne ale lui Matei Vișniec, Lucian Vasiliu sau Nichita Danilov a fost pe scenă ca un vulcan care s-a trezit după sute de ani și și-a reluat activitatea cu o intensitate la care nimeni nu se aștepta. Astfel, versurile urlate, șoptite, cîntate și acompaniate de chitară și contra-bass au demonstrat că limba franceză are o muzicalitate specială care relaxează spiritele, înălțîndu-le.
Tot exaltat a fost jucată, a doua seară, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, și piesa dramaturgului Matei Vișniec „Negustorul de timp” în regia lui Ovidiu Lazăr. Personajele de pe scenă au conturat povestea unui bărbat de vîrsta a doua care nu își mai regăsește liniștea în familia sa, motiv pentru care își vinde timpul (și nu viața) unui „afacerist” specializat. De pe scaun, din poziția de spectator, efectul de scurgere a timpului s-a simțit la propriu, fără ca acesta să treacă cu vederea decalarea momentelor zilei, deoarece pe lîngă faptul că ceasurile din decor funcționau și se roteau continuu, scena se mișca în timp ce un reflector o însoțea, la fel cum pămîntul se învîrte în jurul soarelui.
Iulia CIUHU
Adaugă un comentariu