Festivalul filmului românesc i-a adus pe actori în public

Timp de cinci zile, sala Gaudeamus a Casei de Cultură a Studenților (CCS) s-a transformat în cinematograf. De pe 20 pînă pe 24 mai, la festivalul Serile Filmului Românesc Timpul, organizat de Asociația Studenților Jurnaliști (ASJ), au venit oameni de toate vîrstele, găsindu-se spectatori pentru fiecare dintre cele 14 pelicule. Iar cînd au auzit că, după proiecții, cei din spatele ecranului vin în fața lui, și-au scos de la sertar curio­zi­tățile. Regizorii Mircea Daneliuc și Stere Gulea, actorii Cecilia Bârbora, Olimpia Melinte, Valentin Popescu, Oana Sârbu, Ștefan Bănică Jr., Mihai Constantin și scriitorul Dan Lungu au fost cei care au venit pe scenă, după ce cortina s-a lăsat.

Festivalul i-a purtat pe spectato­ri timp de cîteva decenii prin cine­ma­to­grafia românească. Încă din vremea lui „Nea Marin Miliardar”, toc­mai din 1978, pînă acum un an, cînd regizorul Stere Gulea a adus pe ecrane filmul „Sînt o babă comu­nis­tă”, difuzat în ultima zi a festi­va­lu­lui.

În primele două zile, publicul, de la mic, la mare, a fost precum un elev cuminte. Nu a chicotit prea tare la glumele senatorului Vârtosu, în­chi­puit de regizorul Mircea Da­ne­liuc și jucat de actorul Dorel Vișan în pelicula „Senatorul melcilor”, pro­iec­tată miercuri, pe 21 mai. Nici nu s-a obrăznicit cînd i-a venit rîndul să își spună curiozitățile celor doi in­vi­tați: regizorul, căruia i-a fost de­di­cat festivalul și Cecilia Bârbora, pro­tagonista filmului. Liniștea a fost spar­tă de o elevă, nu mai mare de clasa a IX-a. A vrut să știe de ce a fost ales un sfîrșit „așa de trist”. „Pen­tru că așa am vrut eu”, a venit răs­pun­sul regizorului Mircea Daneliuc, fără nicio intenție de completare. De­și laconic în formulări, atunci cînd un spectator l-a întrebat care este simbo­listica melcilor, invitatul l-a lă­murit că orice creator „între­buin­țea­ză simboluri operei sale, dar ține de inteligența fiecăruia să le des­ci­freze”.

Liceenii au luat notă de trecere

În schimb, joi, cînd au fost di­fu­zate filmele „Liceenii”, „Extem­po­ral la dirigenție” și „Liceenii rock ’n’ roll”, publicul a semănat mai de­gra­bă cu niște elevi în pauza mare. Mai zgomotos, mai energic și mai nu­meros, nu s-a sfiit să chicotească la scenele din camera Danei sau să își înăbușe rîsetele în palme, la năz­bî­ti­ile lui Ionică. Reacțiile celor din sa­lă au izbucnit la unison pe tot par­cur­sul peliculelor. „Și dacă ți-aș face cur­te?”, a răsunat îndrăzneala de li­ce­an. „Îmi pare rău, stau la bloc”, a venit re­plica Danei, urmată de o ava­lan­șă zgomotoasă de rîsete, pornite dins­pre balcon, înspre scenă.

Vîrfurile picioarelor s-au ondulat în ritmul muzicii din film și după fie­care concert al liceenilor, spec­ta­to­rii au aplaudat ca și cum s-ar fi af­lat la un spectacolul de-al lor. Iar cînd Oana Sârbu, Ștefan Bănică Jr. și Mi­hai Constantin au intrat în sală, echi­pa ASJ a dat tonul: „Ani de liceu, cu emoții la română” a fost de ajuns pen­tru ca publicul să prindă ritmul și să fredoneze. Și curaj a mai prins. Spre deosebire de întrebările adre­sa­te timid în prima zi a evenimentului, cînd au venit „liceenii”, curio­zi­tă­ți­le s-au spus pe șleau. „S-a înfiripat vreo idilă între voi, după filmări?”, a vrut să știe o fată. „De la ce ziar ești?”, a contracarat Ștefan Bănică Jr., iar Mi­hai Constantin i-a venit în ajutor. „Poa­te ne-am fi gîndit noi la anumite lucruri, dar nu s-au întîm­plat”. Discuție încheiată.

Nu numai întrebări au avut cei din sală, ci și cîteva rugăminți. Un băiat ar fi vrut să-l vadă pe Ștefan Bănică Jr. cum îi imită mișcările lui Elvis Presley.

Nu numai întrebări au avut cei din sală, ci și cîteva rugăminți. Un băiat ar fi vrut să-l vadă pe Ștefan Bănică Jr. cum îi imită mișcările lui Elvis Presley, doar că nu prea a avut sorți de izbîndă. A trebuit să se mul­țumească doar cu imaginea din film a lui Bănică dansînd rock ’n ’ roll, acum mai bine de zece ani.

Dacă pînă joi, majoritatea celor din public aveau buletin, prima par­te a zilei de vineri a fost a copiilor de-o șchioapă, care au venit să-i va­dă pe Lizuca și Patrocle în „Dum­bra­va minunată”. Seara s-a încheiat cu peripețiile lui „Nea Marin Mili­ar­dar”, și nu cu o sesiune de între­bă­ri precum în celelalte zile, pentru că invitații, Draga Olteanu-Matei și Dionisie Vitcu, nu au putut ajunge la Iași. În schimb, în ultima zi a festivalului, „Moromeții”, „Moar­tea domnului Lăzărescu”, „Sînt o ba­bă comunistă”, Stere Gulea și Dan Lungu au fost bifați prezent în ca­talog.

Adunate laolaltă, vorbele invi­ta­ților s-au învîrtit în jurul gene­ra­țiilor de spectatori, al simbolurilor țesute pe peliculă și al felului în ca­re filmele au schimbat gîndiri, iar Ște­fan Bănică Jr. a scăpat și-un secret de culise. A mărturisit că „un actor trăiește prin publicul său”.