Istoria Marii Uniri spusă în pași de dans

Într-un decor ce amintește de că­suțele de la țară, cu fîn în curte și garduri din lemn a avut loc eve­ni­mentul ce a fost dedicat celor 100 de ani de la Marea Unire. Sîm­bă­tă, 5 mai, puțin peste ora 18.00 la Ca­sa de Cultură a Studenților a fost pus în scena din sala Gaudeamus spec­tacolul intitulat „100 de ani de is­torie”, în re­gia lui Adrian Ștefan. Bogdan Cru­cianu, directorul Casei de Cul­tu­ră a Studenților a amintit celor pre­zenți că anul acesta se împlinesc 100 de ani de cînd Transilvania, Banatul, Cri­șana și Maramureșul s-au unit cu România și că prin in­termediul acestui eveniment, toți partici­panții vor expune cîteva mo­mente prin care să ne amintim de obiceiurile din toate colțurile pă­mîn­tului românesc. The Sky, Doina Carpaților, Emilian Marcu, Tea­trul Ludic, Fabrica de voluntari, Pe­tran&students, Marinică Bo­tea, Concept art și clubul de mu­zi­că „R. Oschanitzky” au fost cei care s-au ocupat de momentele de dans, muzică și interpretare.

Cîteva coșuri încărcate cu fruc­te, o toacă, ștergare tradiți­o­na­le, ico­a­ne, o greblă și o lopată, pălă­rii, o masă plină de bucate alături de o carafă de vin și o căsuță în minia­tură au completat decorul des­prins parcă dintr-un sat ce încă păs­trea­ză din tradiții și nu transformă casele țărănești, cu pridvor și țoale, în vile cu minim 3 etaje, înlocuind chir­piciul cu cimentul. Un videoclip prin care s-a alcătuit harta țării a rulat pe un ecran imens. Regiu­ni­le României erau parcă piese dintr-un puzzle și după ce au fost prezentate pe rînd prin locuri reprezentative din diferitele zone ale țării, harta era completă.

Cînd s-a auzit „Foaie verde si­mi­noc/ Țineți Ciuleandra pe loc/ Ș-înc-odată măi flăcăi/ Hop ș-așa ș-așa”, toți flăcăii la braț cu mîn­dru­țele lor au intrat în scenă în pa­și de dans și au antrenat publicul încă de la primul moment. Au ur­mat alte acte artistice care implicau dansul, muzica și arta, la care oamenii din public se ridicau în picioare în semn de mulțumire pen­tru spectacolul oferit de tinerii stu­denți. De la bucurie și voie bună s-a trecut la momente triste și chiar au adus lacrimi în ochii unor oa­meni din public, asta atunci cînd de­corul s-a schimbat dintr-unul plin de culoare în cel al unei cătănii. Pe scenă, nevestele își luau rămas bun de la soții lor care urmau să plece într-un stagiu unde se antrenau pentru război.

Cei din organizare i-au ridicat de pe scaune pe cei din public și au încins o horă alături de ei, fluturînd cîteva steaguri uriașe ce erau colorate în roșu, galben și al­bastru. Imnul „Deșteaptă-te româ­ne” a fost cîntat de toată sala, în picioare și cu mîna la piept, tot cu lacrimi în ochi.

de Anca POPOVICI