Istorie și armonii sacre
De pe scena Iașului 29 martie 2010 Niciun comentariu la Istorie și armonii sacre 7De Zilele Francofoniei, după un șir de dezbateri și o piesă de teatru, iubitorii de muzică barocă au alunecat în timp, purtați de ansamblul „Ausonia”, spre vremuri cu parfum de ceară uscată. Sîmbătă, 27 martie, în Aula „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Central Universitare, aceștia s-au lăsat transpuși de vocea unei mezzo-soprane cu buze însîngerate, într-o lume a „armoniilor sacre”. „Sacrificiile” de pe un altar închipuit, dirijate de acorduri de vioară au purtat numele compozitorilor Rameau, Marais și Bataille.
Doar ochelarii rotunzi cu rame metalice trădează vag secolul din care provine. Frédérick Haas încălzește somnolent clapele clavecinului lăsînd faldurile cămășii largi să cadă leneșe peste claviatura netedă. Barocul pictează lumi opulente scăldate în lumini de candelabre grele, atîrnate deasupra sălilor fastuase de bal. Peruci coafate complicat și filigranuri încărcate de ornamente. Franța Regelui Soare reînvie pudrată în spatele unui arpegiu colorat în nuanțe perlate. Pe scena scundă a Aulei „Mihai Eminescu” sonetele reactualizate ale ansamblului „Ausonia” construiesc prima punte spre lumea în care sunetele devin versuri cîntate într-un sincretism mitic.
Între clavecin și violon
Isabelle Druet, tînăra mezzo-soprană care acompaniază ansamblul, este o apariție între teatral și oniric, amintind de imagini din picturi de Rembrandt, cu o alură de curteană cu pielea sidefie și sufletul și buzele însîngerate. Cîntă afectat, privind în gol spre un nevrednic care i-a greșit, încleștînd mîna deschisă spre o alteritate prezentă doar în lumea creată de vocea care umple sala. Mîneca largă a rochiei coboară încet, spre sfîrșitul partiturii, iar vibrațiile se sting vag, în umbra orchestrației ornate atent. Clavecinul lui Haas deschide o poartă grea din metal și bîrne de lemn către o sală tapetată cu mătase brodată, în lumina unor sfeșnice ruginii. Tensiunea progresivă pînă la punctul culminant nu poate fi întrecută decît de reveria nevrotică a violonului Mirei Glodeanu, vechi din 1757, ochii violonistei lăsîndu-se pradă trăirii puternice.
Ecouri din Renaștere
„Tombeau de M. de Sainte Colombe” de Marin Marais crează o eufonie de o intensitate inexorabilă, iar vocea pătrunzătoare a Isabellei Druet învăluie auditoriul hipnotizat într-o stare de anestezie, ca după efectul unui ac hipodermic.
Bogăția de sunete și acorduri din „Al Treilea Concert” de Jean Philippe Rameau se aseamănă unui basorelief renascentist dintr-un ungher al Palatului Versailles. Liniștea de antract și reluări successive ale operelor vechi de patru secole umplu Biblioteca Central Universitară cu o stare stenică. Simți catifelarea mătăsurilor grele, parfumul încărcat de lemn ars și ceară, lumina galbenă a sălii și incursiunile în lumi evocate prin partituri cu iz de aristocrație medievală.
Druet pare o Julietă palidă cu buze înroșite care poartă rănile trădărilor, tînguielile și durerile unei epoci, ca niște cuțite de argint în piept. „Armoniile sacre” transpun ascultătorul într-un plan secund, dincolo de perdele diafane, tînjete nostalgice și trăiri neîmplinite. Portative din vremea în care Dumnezeu însemna altarul suprem și profanul era ucis cu acorduri de vioară. Pasajele de operă sînt o culegere de sentimente vii, priviri pierdute pe muzica ce catalizează toate tenebrele unei epoci într-un pocal greu de alamă plin cu vin roșu băut cu nesaț. Ai vrea să te fi născut altcîndva, altundeva.
***
Două zile cu parfum franțuzesc
În cadrul ediției din 2010 a Zilelor Francofoniei, organizate în parteneriat cu Universitatea „Al. I. Cuza”, Centrul Cultural Francez (CCF) și Asociația Română a Profesorilor de Franceză, au avut loc o serie de conferințe, sesiuni de comunicare și lansări de carte, care au gravitat în jurul temei problemelor francofoniei contemporane. Vineri, 26 martie a avut loc conferința cu titlul „Francophonies de l’Est européen” (n.r. Influențe francofone în spațiul est european) susținută de către Theodor Paleologu, ministru al Culturii în perioada 2008–2009. Tot vineri, la ora 19:00, în Sala Studio a Universității de Arte „George Enescu” a avut loc piesa de teatru „Jeux de Langues”, în regia lui Pierre Ascaride, care are ca nucleu tot subiectul complexității și plurivalențelor din limba franceză.
Ziua de sîmbătă, 27 martie, a debutat cu o sesiune de comunicări la CCF, continuate cu prezentarea Festivalului Primul Român de către Véronique Bourlon, directorul festivalului și Daniela Dughera – Faraill, responsabil de Cooperare Europeană. Festivalul cuprinde la ora actuală peste 3000 de cititori și 400 de grupuri de lectură.
La ora 17, în aceeași zi, au avut loc lansările cărților „Ombres de lumière. La poétique de l’énigme chez Julien Gracq” de Cristina Poede și „De la Adolphe la Zazie. Personaje din literatura franceză” de Mihai Ungurean.
Evenimentul s-a încheiat cu recitalul anslamblului „Ausonia” care își propune răspîndirea muzicii baroce și cercetării repertoriale și studii legate de instrumentele epocii.
Alexandra PANAETE
Adaugă un comentariu