Joc pentru oameni mari

Cîteva zeci de ieșeni s-au în­gră­mădit joi seara, 1 martie, în sala „Au­rel Luca”, pentru a viziona premie­ra piesei „Jocul”, pusă în scenă de cinci tineri de la Teatrul Ludic. Într-o lumină difuză, Dvori, care a fost jucată de Mădălina Alexandru, și-a făcut apariția îm­brăcată într-o fus­tă scurtă înflorată și un tricou alb cu dun­gi roșii. Adolescenta, în vîrstă de 14 ani, este o fire mai singu­ra­tică, care iubește muzica rock și eco­no­mi­sește bani pentru a-și lua o mo­to­cicletă. Deși pare o poveste des­pre o adolescentă oarecare, intriga pie­sei debutează abrupt, cînd protago­nista este abordată de patru colegi de școală, care o invită să-i înso­țeas­că în timpul serii „la lac”, pentru a pescui împreună. Dvori acceptă pro­punerea și chiar se oferă să aducă ca­setofonul ei, cîteva discuri cu mu­zi­că și o tigaie, în care să gătească peș­tele. Numai că pentru Asaf, Șmu­lic, Sela și Ghidi, mersul la lac era un pre­text pentru a comite un viol asu­pra tinerei credule, care avea impresia că Sela o place și acceptă orice îi cere el pentru a-i face pe plac. Urmează apoi o cursă în care Șmulic încear­că să o avertizeze pe protagonistă de pla­­nul pe care îl au băieții și în care Dvori încearcă să-i impresioneze pe băieți, consumînd alcool și fu­mînd alături de ei.

Piesa „Jocul”, care este inter­zi­să persoanelor sub vîrsta de 16 ani, este un dialog între cele cinci per­so­na­je, presărat cu cuvinte obscene, care te fac să te întrebi de ce vulga­ri­tatea cîștigă din ce în ce mai mult te­ren în artă. Deși a încercat să scoa­tă în evidență personalitățile adoles­cen­ților rebeli, mereu în căutare de provocări, punerea în scenă de că­tre cei de la Ludic a accentuat doar vi­ciile pe care le capătă tinerii în ju­rul vîrstei de 15 ani, dictîndu-le în to­ta­litate deciziile. Cu toate acestea, Dvori, Ghidi, Sela, Asaf și Șmulic au rostit replicile cu o mare lejeritate, care te făceau să crezi că în spatele jocului lor nu a existat niciodată un regizor, ci e doar o întîmplare spon­tană provocată de întîlnirea dintre fată și băieți.

Treptat, pe măsură ce acțiunea piesei se consumă, protagoniștii de­vin și proprii apărători în fața le­gii, atunci cînd întîmplarea a fost de­nunțată de adolescentă. Trecerea es­te făcută subtil de către personaje, care-și trag o robă neagră pe deasupra hainelor, și de tonul cu care sînt rostite replicile, de la unul amu­zat, jucăuș, la cel serios. Astfel, ce­le două tabere – Dvori, contra lui Ghidi, Sela, Asaf și Șmulic – se ob­ligă reciproc să-și recunoască par­tea de vină, singura care pare cu ade­vă­rat afectată de cele întîmplate fiind fata. Încolțită de cei patru băieți care încercau să o convingă că ea e singura vinovată, aceasta încearcă să-și adune gîndurile, să-și reamin­teas­că cele întîmplate și să combată cu ar­gumente spusele lui Ghidi, Sela, Asaf și Șmulic. Piesa ilustrează doar un joc a căror limită adolescenții nu au cunoscut-o și care a fost dirijat de temeri și nevoi adolescentine.