Lupul a fost păcălit de preșcolari

În Sala Mare a Teatrului pentru Copii și Tinerei „Luceafărul”, zeci de pitici curioşi alături de mămici şi bunici s-au adunat vineri, 17 mai, pentru a viziona spectacolul „Scufiţa Roşie”. În faţa publicului sînt aşezaţi doi copaci, pe lateralele scenei de păpuşi. Luminile se sting şi apar două personaje, un bărbat, actorul Cladiu Gălăţeanul, şi o asistentă medicală interpretată de actriţa Ioana Iordache. Piesa urmează cursul poveştii clasice a Scufiţei Roşii, dar aduce în faţa publicului o idee modernă prin proiectarea pe o pînză a drumului pe care personajul îl parcurge pînă la casa bunicii.

În această drumeţie, Scufiţa întîlneşte personaje noi, precum omida, fluturaşul şi broasca, între care există un dialog repetitiv, fata întrebîndu-i pe fiecare dintre ei dacă doresc să se joace cu ea. Păpușa broască se diferețiază de celelalte printr-un moment mai lung. E ţîfnoasă, deoarece Scufiţa a călcat pe tărîmurile ei, și ține să îi arate cum îşi poate umfla gîtlejul, făcînd să sară din el două baloane verzi, care ajung în mîinile copiilor din primul rînd. Replicile personajelor sînt melodioase, spuse pe ritmul melodiilor pentru copii, toate conţinînd rime precum „am plecat la bunicuţa cît e caldă plăcintuţa”. Actorii îşi schimbă vocea în funcţie de momentul de pe scenă, subţiindu-şi glasul atunci cînd spun replicile păpuşilor şi vorbind normal între ei.

Interacţiunea cu publicul este păstrată pe tot parcursul piesei și copiii sînt întrebaţi uneori ce decizii să ia Scufiţa Roşie pentru a se salva de lup. Deşi ţipetele şi intervenţiile copiilor sînt foarte dese, cei doi actori reușesc să continue povestea fără a întrerupe firul narativ. Cei doi actori apar și ca protagonişti în poveste, Claudiu Gălăţeanul devenind vînătorul care încearcă să le salveze pe bunică şi pe Scufiţă din ghearele Lupului, iar Ioana Iordache fiind infirmiera care are grijă de fetiță pe parcusul călătoriei ei.

Nu numai personajele ajutătoare apar în drumeţie, ci şi decorul este modificat, astfel casa buncii este situată pe Strada Salcîmilor numărul trei, iar personajele vor spune cu voce tare adresa pentru copii care încă nu ştiu să citească. Costumaţia Lupului se modifică, astfel apariţia lui cu boneta albă şi şortul bunicii stîrnesc rîsete, dar şi încercarea lui de a-şi subţia vocea. De asemenea, fuga Lupului de vînător este proiectată pe pînză fără ca el să mai apară în scenă. O altă noutate pe care piesa o aduce faţă de istorisirea iniţială este deznodămîntul prin care copiii devin protagonişti ai spectacolului, actorii provocîndu-i să îl caute pe lup atît la grădiniţă, cît şi la locul de joacă sau în parcul unde se plimbă cu bunicii.

de Ioana DOLEANU