Un secol de modă închis în vitrine

Una din încăperile Muzeului „Va­sile Pogor” este transformată de pe 10 februarie pînă pe 10 mai într-un salon de secol XIX. De par­că o domnișoară împodobită cu și­raguri de perle, peste care își tre­­ce degetele înfășurate în mă­nuși, și-ar fi lăsat lucrurile împrăștiate în ca­me­­ra sa.

În cîteva vitrine sînt închise giu­­vaieruri cu pietre albastre sau ro­șii, șaluri, evantaie sau portți­ga­re­te, toate păstrînd un aer de vechi. O pe­reche de mănuși de-un alb im­pur are vîrfurile degetelor bătu­ci­te în gri, iar o umbrelă purtată în zi­le cu soare stă închisă lîngă o cutie de bi­juterii dreptunghiulară, în culori vii.

Majoritatea pieselor din co­lec­ția „Chic. Doamne de altădată” fac pa­rte din patrimoniul Muzeului Li­­teraturii Române din Iași, iar al­te­le sînt împrumutate din colecția „Is­­toria Teatrului Românesc”. Reu­ni­te în aceeași încăpere, par la lo­cul lor în sala înaltă, cu can­de­la­bre și mobilier de epocă. Nici mă­car pe­ria și oglinda uitate pe o masă de toa­le­tă nu sînt rupte din decor. Mai lip­sește doar sticla din cristal cu par­fum franțuzesc, pu­făit din pom­pi­ță.

Cînd intră cîte un vizitator, o doam­nă pornește patefonul din ca­­re răsună oda Zarazei. Mai că te aș­­tepți să fii servit cu ceai, cînd ză­re­ști setul de pe măsuță. Pe di­va­nul îngust este așezat un costum po­pu­lar, decorat pe margini cu modele ce imită frunzele de stejar și ghinde maronii.

În rest, îmbră­că­mintea epo­cii poate fi deslușită din foto­gra­fiile alb-negru înră­ma­te pe pereți. Se vede că gulerele bro­date ale ro­chiilor erau la mare cău­tare printre femeile secolului al XIX-lea. La fel și pălăriile cu bor lat, mănușile dan­telate sau șira­gu­rile de perle. Cu cocuri ample sau bucle, doamnele își înclină capul peste umăr, îns­pre o carte ținută în mîini tinere sau po­zează cu pri­vi­rea ațintită spre fo­to­graf.

Toate sînt chic, fie că poartă o rochie cu tre­nă sau un costum po­pu­lar. Și toa­te sînt ca o mărturie tă­cută a unor vremuri pe care noi le numim „altădată”, rupte dintr-o spi­rală care se reîntoarce. Ori printr-o adiere de evantai, ori printr-un me­dalion păstrat în cuferele buni­cii.