Academia Română se luptă de un secol și jumătate cu mitul turnului de fildeș

După ce în noiembrie 2017 Horia-Nicolai Teodorescu, profesor al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, a devenit membru titular al Academiei Române, Iașul academic are în total nouă reprezentanți titulari în cel mai important for al intelectualității din România, privit ca o instituție a elitei academice. Filiala din Iași
a Academiei Române a împlinit 70 de ani de la înființare, are 11 institute în subordine și, pe lîngă cei nouă membri titulari, mai are și șase membri corespondenți și trei membri de onoare.

Academia Română este o ins­ti­tuție care se ocupă cu realizarea cer­cetărilor științifice în diferite do­me­nii de interes public precum econo­mia, istoria, biomedicina şi altele. Filiala din Iași a fost înființată în anul 1948, începîndu-și activitatea în mod oficial abia la 24 ianuarie 1949, cînd număra doar patru in­stitute și colective de cercetare (Ins­titutul de matematică, Insti­tutul de chimie, Instititul de istorie și fi­lo­logie și Colectivul de cercetări me­di­cale), față de momentul actual în care există 11 institute de cercetare.
Prin lege, Academia Română poa­te avea un număr maxim de 181 de membri titulari și corespon­denți și 135 de membri de onoare dintre care cel mult 40 din țară. „Aca­de­mia Română este singura care nu­mește și membri post-mortem. E un lucru care s-a întîmplat din cauza reformei din 1948 cînd au fost nu­miți acești membri: Eminescu, Cara­giale, cîțiva mari scriitori care n-au fost la vremea lor membri ai Aca­demiei. Acum, de curînd, s-a propus desființarea acestui titlu, dar nu toată lumea este de acord”, a decla­rat prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu, președinte al Filialei din Iași.

Dacă în anul 1974, Filiala din Iași a Academiei Române (pe atunci nu­mită „Academia Republicii Popula­re Române”) însuma 12 membri, spre sfîrșitul anului 1989 numărul acestora s-a diminuat, ajungînd nu­mai la cinci. În prezent, personalul de cercetare al Academiei Româ­ne, Filiala Iași, este alcătuit din 17 academicieni care sînt împărțiți în membri titulari, corespondenți și de onoare, acestora adăugîndu-li-se și 69 de cercetători științifici. Pe lîngă aceștia, în cadrul organizației își des­fășoară activitatea și 139 de doctori în științe. „Numărul cercetă­to­rilor a crescut deoarece mentalita­tea acestora s-a schimbat radical a­cum că există și fonduri pentru că­lătorii în afara României. E vorba de fonduri pentru care cercetătorii depun mai întîi un proiect, iar da­că acesta este acceptat, vor dispune de finanțări pentru deplasări. Astfel de călătorii sînt deja ceva obișnuit pentru membrii filialei, motiv pen­tru care și multe dintre publicațiile noastre sînt internaționale” a spus prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu.

Membrii Filialei din Iași

În prezent, în Iași sînt, în total, nouă membri titulari: Viorel Barbu, Constantin Corduneanu, Radu G. Miron, care sînt matematicieni, Teo­dor Dima (filosof), Bogdan C. Si­mio­nescu (chimist) și Victor Spinei (is­toric), doi dintre vicepreședinții Aca­demiei Române, Constantin Toma (biolog), Alexandru Zub (istoric) și Horia Nicolai Teodorescu, recent nu­mit academician, specialist în ingi­neria electronică. Acesta a primit ti­tlul în luna noiembrie a anului tre­cut și a spus că este atît o distincție onorantă, cît și una care implică foar­te multe responsabilități, inclusiv la nivel de reprezentare socială. „Ma­joritatea academiilor naționale, din China și Japonia pînă în Franța și SUA, au fost și sînt instituții care au activități intense și ample, care adesea răbufnesc pe scena publică, așa cum a fost și la noi cazul amin­tit al Roșiei Montana, care joacă rol de «gardieni naționali» ai limbii, ai is­toriei, ai culturii și ai identității națio­nale. Sînt membri în Academia Ro­mână ai celor mai active instituții ale țării, precum Biserica sau Arma­ta, precum și ai tuturor ramurilor civilizației actuale românești”, a pre­cizat acad. Horia Nicolai Teodores­cu.

Pe lîngă cei nouă membri titulari mai există și șase membri co­res­pondenți: Ștefan Afloroaei (filosof), Dan Cristea (informatician, preocu­pat de prelucrarea limbajului natu­ral și inteligența artificială), Dorin Ieșan (matematician), Alexandru Un­gureanu (geograf) și Constantin Ză­linescu (matematician). Însuşi pre­ședintele filialei, Mihail Voicu, este membru corespondent. „Cei care sînt aleși la conducerea Academiei trebuie să fie neapărat membri titulari, dar pentru conducerea unei Filiale poate fi ales și un membru corespondent. I se oferă titulatura de președinte interimar timp de un an și își poate repeta candidatura pe o perioadă de patru ani”, a mai adăugat prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu.

Printre membrii Filialei din Iași se numără și trei membri de onoa­re. Doi dintre ei, Ioan Caproșu (is­to­ric) și Carol Stanciu (medic), sînt membri din România, iar Izu Vais­man (matematician), este membru de onoare din străinătate, făcînd parte și din Uniunea Matematicie­nilor din Israel. Există și comisii cu membri neretribuiți care desfășoa­ră o activitate voluntară, doar pentru a participa la progresul știin­ți­fic. În anul 2016, membrii și cerce­tă­torii Filialei din Iași au participat la multiple conferințe naționale și internaționale, au publicat atît volume de autor, cît și articole în dife­rite reviste științifice. „Atît activitatea noastră, cît și a Academiei, în general, este una intensă. Anul trecut, la Institutul de Matematică, ma­joritatea lucrărilor publicate au fost în străinătate deoarece calitatea lor este una foarte înaltă. Au reușit, de asemenea, să obțină și două granturi și să finanțeze astfel cîteva pro­iecte”, a spus prof. univ. dr. ing. Mi­hail Voicu.

Alegerea academicienilor

Majoritatea persoanelor care ur­mează să devină membri ai Acade­miei sînt, în general, cadre didacti­ce universitare, dar nu este exclus și ca cercetătorii să primească un astfel de titlu. Pentru a ocupa titulatura de membru corespondent, persoana respectivă trebuie să fie propună în postura de candidat de către cel puțin doi membri (titulari sau corespondenți) ai Academiei și să fie recomandată de către Con­siliul de Cercetare al instituției în ca­re lucrează. Aceste propuneri vor fi luate în considerare de către sec­ția care reprezintă domeniul de in­teres al aplicantului, urmînd ca mem­brii secției să facă o propunere pe care prezidiul Academiei o va anali­za și, eventual, o va supune la vot într-o adunare generală. Pentru ob­ținerea titulaturii, cel puțin două treimi dintre voturi trebuie să fie pozitive.

Propunerile pentru membrii ti­tulari se fac doar dintre membrii care sînt deja corespondenți și doar în momentul în care locurile sînt eliberate, date fiind situațiile cauza­te de dispariția prin deces a anumitor membri. În astfel de cazuri, procedura este asemănătoare celei­lalte, propunerile fiind supuse votu­lui. Particularitatea este însă aceea că în acest caz pot vota doar membrii titulari. „Nu există foarte mul­te diferențe între aceste două categorii de membri. Academicienii nu au foarte multe drepturi în plus față de membrii corespondenți. E o di­fe­rență destul de mică la nivel de indemnizație. Mai sînt, desigur, și membrii de onoare care sînt persoa­ne mai în vîrstă cu realizări remarcabile. Ei nu ocupă nicio funcție. Pînă acum 10-15 ani nici nu dispuneau de indemnizație”, a declarat prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu.

Filiala din Iași a Academiei Ro­mâne a trecut prin multiple modi­ficări de la înființare pînă în acest moment. Aceasta a avut – pînă să ajungă să aibă un sediu stabil pe bu­levardul Carol I, într-o clădire care aparține Fundației Familiei Me­na­chem H. Elias – alte două alte sedii. Numărul membrilor a scăzut la sfîr­șitul anului 1989, dar alte persoa­ne s-au alăturat de atunci, reușind ast­fel să extindă domeniile de cerce­ta­re și să desfășoare, în continuare, diverse proiecte.

de Claudia PINCOVSKI