Corabia Iașului a naufragiat departe de verdeață

Conform Ordonanței de Urgență (OUG) 195/2005 privind protecția mediului, pînă pe 31 decembrie 2010 orașele din România trebuiau să aibă cel puțin 20 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, pentru ca pînă la data de 21 decembrie 2013 să poată fi atins un prag minimum de 26 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Însă estimările realizate în 2015 arată că în Iași există doar 22,85 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Astfel, începînd cu anul 2014, spațiile verzi din Iași însumează 685,5 hectare (ha), adică doar cu patru ha mai mult decît în 2013, conform „Actualizării planului urbanistic general al municipiului Iași și detalierii acestuia prin planuri urbanistice zonale” realizat în anul 2015. În același document este menționat că această creștere se datorează înființării bazei de agrement Ciric, celelalte categorii de spații verzi, printre care parcurile, Grădina Botanică sau bazele sportive, rămînînd la aceeași întindere.

În condițiile în care Iașul se situează, conform unui raport AirVisual realizat în baza î­nregistrărilor din 2018 al celui mai periculos indice de poluare pentru oraşe, pe locul 23 în topul celor mai poluate orașe din Europa și nu deține suprafața de spațiu verde cerută de OUG 195/2005, pe 16 martie autoritățile au tăiat arborii plantați în fața Palatului Culturii. Spre deosebire de momentul de acum cîțiva ani, atunci cînd au fost tăiați peste 50 de tei de pe pietonala Ștefan cel Mare, arbori considerați a fi unul dintre simbolurile culturale ale Iașului, reacțiile oamenilor au fost împărțite. Majoritatea a fost împotriva autorităților, însă o parte dintre ieșeni au fost de acord cu decizia înlăturării copacilor. „Spațiile verzi au și un rol arhitectural, deci n-ar trebui să intre în contradicție cu monumentele, care și așa sînt puține. Nu înseamnă că trebuie să tăiem toate spațiile verzi din oraș. Tăiem copacii din jurul monumentelor, dar îi plantăm în alte locuri, acoperim urîtul”, a declarat lect. univ. dr. Adrian Ursu, șeful catedrei de Geografia Mediului de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).

„Tăierea arborilor este o crimă”

De cealaltă parte, cei care susțin că arborii nu trebuiau tăiați spun că în acest fel ar fi putut fi afectată apa care vine dintr-un izvor din Copou și trece aproape de suprafață pe sub Palatul Culturii. „Fără studii aprofundate despre efectele asupra pînzei freatice, decizia de a înlătura copacii a fost o greșeală”, a declarat conf. univ. dr. Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică de la UAIC, care, de cîțiva ani, cercetează și adună date despre poluarea Iașului. El a fost printre primii care s-au adunat în fața Palatului Culturii pe 16 martie și a încercat să împiedice tăierea arborilor legîndu-se cu lanțuri de unul dintre ei. Însă, așa cum susține profesorul de la Facultatea de Fizică, n-a avut timp pentru că operațiunea s-a desfășurat prea rapid – „pe la ora 11.00, cînd am mers prima dată acolo, au tăiat primii copaci în plan îndepărtat, în zona semafoarelor. La 12.00 am plecat în Piața Unirii, la un marș al studenților împotriva poluării, iar în acest timp au trecut la brazi. Este o crimă”, a completat profesorul.

Dar, indiferent de opinia specialiștilor asupra înlăturării arborilor, soluția oferită este aceeași – replantarea în altă zonă. Însă, deocamdată, nu s-a întîmplat acest lucru. Unul dintre locurile potrivite pentru replantarea copacilor, conform lect. univ. dr. Adrian Ursu, ar fi în parcări, transformîndu-le în „zone de răcorire” pe timp de vară. „Decît să luptăm pentru niște brazi, mai bine am lupta pentru un nou parc într-o zonă în care nu există. Eu vreau să se planteze în zone centrale, dar nu în jurul monumentelor, care sînt istoria noastră cu care ne mîndrim. Iar dacă se plantează în jurul monumentelor trebuie întreținuți de peisagiști la o anumită înălțime, o anumită formă, ca în orașele din străinătate”, a mai spus profesorul.

De asemenea, numeroase studii științifice invocate de specialiștii care se ocupă cu studiul mediului, au demonstrat că arborii și arbuștii scoși din mediul lor natural și plantați în orașe sînt afectați de poluarea stradală, ceea ce duce la scăderea duratei de viață în noul tip de habitat, diferit de habitatul lor natural. „Multe specii care se cultivă în spaţiile verzi au o vîrstă la care manifestă optim caracteristicile ornamentale, cînd plantele respective sînt «elegante». În mod cu totul firesc, urmează perioada de îmbătrînire, cînd îşi pierd o parte din coronament, frunzişul se regenerează mai greu, culorile frunzelor devin mai palide, astfel încît, din raţiuni peisagistice se impune ca acele exemplare să fie înlocuite cu altele aflate în deplinătatea exprimării caracteristicilor peisagistico-ornamentale”, a declarat biologul dr. Adrian Oprea, coordonatorul Secţiei de Sistematică, Herbar şi al Catalogului pentru schimburi de seminţe de la Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași.

Copou – „pompa” de aer curat a Iașului

Dealul Copou se situează chiar în calea vînturilor care bat înspre oraș din direcția nord-est spre sud-vest, iar în nord și est de Iași nu mai există industrializare grea, asta însemnînd că prin curenții de aer care vin din afara Iașului nu se aduce un nivel însemnat de poluare. Tocmai datorită acestei situări geografice, Grădina Botanică „ameliorează factorii poluanţi ce se manifestă în zonele din aval de instituţie, care prin cele 87 de hectare de spaţii verzi compacte, «pompează» aer curat către cartierele aflate la sud şi est de dealul Copou”, a declarat biologul dr. Adrian Oprea.

Ultimele măsurători ale nivelului de poluare realizate pe 8 martie de către conf. univ. dr. Silviu Gurlui, unul dintre specialiștii care monitorizează calitatea aerului cu ajutorul aparaturii de specialitate din laboratoarele de la UAIC, au vizat, printre celelalte zone analizate, și complexele studențești din Copou și campusul din „Tudor Vladimirescu”. Conform rezultatelor, căminele din Copou se află într-o zonă mai puțin poluată în comparație cu celelalte cartiere a Iașului, însă s-au găsit concentrații mari de particule PM 2,5. Expunerea îndelungată la acest fel de poluare poate duce la boli respiratorii și produce aproape o treime din atacurile cerebrale din România, după ultimele statistici realizate la nivelul mai multor țări din Europa. Conform aceluiași studiu, România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană în clasamentul afecțiunilor produse de PM 2,5, asta însemnînd că avem 180 de decese la fiecare 100.000 de locuitori ai țării.

Profesorul spune că gravitatea PM 2,5 nu vine din concentrație, ci din compoziția chimică și de sursa de existență. „În unele zone ale Iașului, pe anumite intervale de timp, concentrația depășește cu mult valoarea maximă admisibilă, care și aceasta este foarte permisibilă în Europa”, a punctat cercetătorul. De aceea, monitorizarea particulelor ar trebui făcută în timp real pe toată suprafața orașului pentru a avea o imagine de ansamblu, o hartă legată de dinamica, de apariția și de dispariția acestor particule astfel încît să poată fi aflate sursele care le produc. „Pe de o parte, populația trebuie informată despre prezența PM 2,5, iar pe de altă parte trebuie intervenit imediat, chiar și agresiv asupra acelor surse, instituții, firme, care produc în mod continuu aceste particule”, a mai spus conf. univ. dr. Silviu Gurlui.

De cealaltă parte, în apropierea Campusului Studențesc „Tudor Vladimirescu”, unde spațiile verzi sînt puține, măsurătorile realizate de conf. univ. dr. Silviu Gurlui au descoperit cea mai mare concentrație de oxid de azot, un compus chimic care, prin expunerea îndelungată, afectează sistemul pulmonar și, în funcție de concentrație, poate provoca moartea, mai ales la copii. Țesuturile plantelor expuse la oxizi de azot pot muri, reducînd astfel ritmul de creștere. Tot prin apropierea campusului trece și ruta pe care sînt transportați compușii chimici dinspre periferia Tomești spre cealaltă parte a orașului. Cei mai expuși sînt cei care fac sport pe malul Bahluiului dimineața sau seara.

La momentul de față, în Iași sînt amplasate șase puncte de măsurare a calității aerului – în Podu de Piatră, Decebal-Cantemir, Oancea-Tătărași, Aroneanu, Tomești, Bosia-Ungheni. Însă, conform cercetătorilor, „trebuiesc cîteva sute de puncte de măsurare simultană pentru un rezultat real al nivelului poluării. Altfel, timpii sînt diferiți, fenomenele pot fi diferite și pot face diferența”, a declarat conf. univ. dr. Silviu Gurlui.

Totuși, profesorul spune că populația trebuie informată de riscurile actuale ale poluării, iar pentru asta este nevoie de alcătuirea unor hărți cu zonele poluate. „Hărțile de poluare se pot face numai dacă ai mai multe puncte de adunat date, de prelevare a probelor. Dacă am avea, să spunem, trei pe Copou, două în CUG, 25 de stații răspîndite peste tot am putea să monitorizăm total. Noi avem numai în cîteva locuri. Dacă pui stația într-o intersecție, normal că-ți iese poluare mare”, a declarat lect. univ. dr. Adrian Ursu. Soluția pentru realizarea hărților ar fi implicarea studenților, fie individual, fie prin asociații. Astfel, cu ajutorul studenților, hărțile ar putea fi accesibile pe telefoanele mobile, iar atunci cînd se vor construi toate punctele de măsurare, vor fi amplasate și panouri de informare în mai multe locuri din Iași.

„Studenții ar putea veni cu propuneri de amenajări. Spre exemplu, sînt alei în parcul Copou care nu sînt trasate în direcțiile de mers ale oamenilor, sînt șerpuite, nu duc nicăieri. Și ar putea să stingă și jarul, nu numai focul grătarelor pe care le fac pe Ciric”, a menționat lect. univ. dr. Adrian Ursu. Deja există mai multe asociații studențești ce se implică în marșuri și acțiuni anti-poluare, cum ar fi Asociația Tinerilor Ecologiști Români din Iași, care organizează diferite activități de ecologizare și workshop-uri de protejare a naturii în proiecte precum Școala Ieșeană de Ecologie. De asemenea, Asociația Alternativa Urbană organizează în fiecare primăvară și toamnă acțiuni de împădurire.

de Lorel ATOMEI

de Claudia PINCOVSKI

Sursa foto: www.digi24.ro