Din filologia clasică nu rămîne decît pasiunea pentru trecut

La secția de Filologie Clasică de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) nu s-au înscris de mai bine de 15 ani, mai mult de 10 studenți la licență, și tot atîția la masterat. În acest an, numărul a fost chiar mai mic, motiv pentru care conducerea UAIC a hotărît să suspende cursurile acestei specializări pentru anul I de licență și masterat. Majoritatea celor care au reușit să-și finalizeze studiile la această secție au ales să-și continue masteratul în alt domeniu, axîndu-se pe limbi moderne cum ar fi italiana sau spaniola, în încercarea de a obține o dublă specializarea care să-i ajute să lucreze într-un domeniu conex filologiei clasice.

În anul 2002, la secția de Filologie Clasică din Iași se înscriau în jur de 25 de studenți, iar de atunci numărul lor a început să scadă considerabil de la un an la altul. „În anul nostru au fost vreo 23, dar într-adevăr, s-au mai retras pe parcurs și am terminat aproximativ 15 sau 16, destul de mulți față de anul următor”, a declarat Constantin Răchită, unul dintre cei care și-au încheiat studiile la secția de Filologie Clasică, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – domeniul socio-uman al UAIC.

Cei șapte studenți care sînt acum în anul al II-lea de studii de licență la secția de Filologie Clasică nu au nevoie de un amfiteatru studențesc pentru a-și susține activitatea. Mare parte dintre cursuri se desfășoară la sediul fostei Catedre de Limbi Clasice, care aparține astăzi de Departamentul de Limbi și Literaturi Străine, în Corpul H al UAIC sau în sala numită Seminarul de Filologie Clasică. Conducerea universității susține în continuare că, pentru această specializare, Facultatea de Litere dispune de o bază materială complexă, formată din spaţii de învăţămînt, spaţii de cercetare (laboratoare), spaţii de lectură (biblioteci) şi echipamente de cercetare și că orele de curs şi seminar se desfăşoară în amfiteatrele şi sălile repartizate Facultăţii de Litere, însă încă din anul universitar 2016-2017, cursurile și seminariile acestei secții nu au mai avut loc în niciunul dintre amfiteatrele facultății.

Profesorii de filologie clasică de la UAIC spun că numărul mic de studenți înscriși la secție duce la devalorizarea acestui domeniu, iar din acest motiv, conducerea universității a fost nevoită să ia unele măsuri cu care aceștia nu au fost de acord. Nu au mai fost scoase demult posturi la concurs pentru cadre didactice care să predea limbi clasice, iar în acest an conducerea UAIC a decis să suspende desfășurarea cursurilor la anul I, atât la licență, cît și la masterat la Filologice Clasică. Argumentul celor de la universitate a fost unul financiar, fiind înscriși doar șase studenți la licență și șase la master, prea puțini pentru a se desfășura activitatea. Cu toate acestea, așa cum susține și prof. univ. dr. Ioana Costa, profesor la Catedra de filologie clasică a Universităţii din Bucureşti, într-un interviu acordat celor de la HotNews, „această disciplină nu trăiește o cădere mai abruptă decît celelalte discipline umaniste ori, în mare, educația și cercetarea acestor vremuri, la noi și la alții”.

Constantin Răchită argumentează și el faptul că se face adesea o greșeală atunci cînd vine vorba de științele umaniste, acesta susținînd că nu poți cere ca rezultatele unei secții atît de mici precum cea de Filologie Clasică să fie aceleași cu cele ale uneia mai mari, precum cea de Limbă și Literatură Engleză. „Ceea ce afectează științele umaniste în general cred că se răsfrînge mult mai grav asupra domeniilor de nișă precum filologia clasică și filosofia”, a declarat Constantin Răchită.

Limbile moarte, dovada vie a istoriei

Deși domeniul este în cădere, studenții continuă să se înscrie la aceste studii, majoritatea dintre ei susținînd că o fac pur și simplu din pasiune sau pentru că au nevoie de limba greacă veche sau de limba latină pentru a aprofunda domenii pe care le-au studiat deja, cum ar fi filosofia, teologia sau chiar dreptul. În același timp, profesorii care au continuat să predea în acest domeniu spun că fac asta împinși de la spate de aceeași pasiune pe care o au și studenții. „Trebuie să fii pasionat ca să faci filologie clasică. Tocmai dragostea față de acest domeniu m-a făcut să nu renunț la el, de ce să nu recunosc? Îmi place și să predau, nu numai să cercetez, să studiez. O fac cu pasiune, îmi place să comunic cu studenții”, a susținut conf. univ. dr. Claudia Dorina Tărnăuceanu, cadru didactic al secției de Filologie Clasică de la Facultatea de Litere a UAIC.

Aceasta a mai adăugatși faptul că în anii precedenți studenții alegeau să studieze doar această specializare, pe cînd acum puțini sînt cei pentru care Filologia Clasică a reprezentat prima alegere. Mulți dintre ei o folosesc ca dublă specializare, avînd nevoie de limbile latină sau greacă veche pentru a-și înțelege mai bine domeniul în care vor să activeze. „În ultima vreme majoritatea studenților sînt la a doua facultate. Fie urmează în paralel, fie au absolvit facultăți de teologie, filosofie, drept sau chiar litere și au diverse vîrste, de la 19-20 de ani, pînă la 30. Simt, cel puțin cei mai în vîrstă, că au nevoie de limbile clasice pentru că fie fac cercetare într-un domeniu umanist, fie vor să se specializeze și trebuie să înceapă de la bază”, a mai adăugat conf. univ. dr. Claudia Dorina Tărnăuceanu.

Cu toate că numărul lor a scăzut, profesorii susțin că studenții care aleg să urmeze Filologia Clasică sînt din ce în ce mai interesați, mai curioși și mai pasionați de acest domeniu. La fel ca și cei dinainte lor, și aceștia cred că această specializare nu are neapărat un domeniu utilitar, nu îți oferă o o meserie, dar te face să înțelegi lucrurile dincolo de ceea ce știi deja. „Unul dintre avantajele limbilor clasice este că îți oferă posibilitatea de a verifica sursele. Este principalul motiv pentru care termini filologia clasică, înveți greacă și latină pentru asta. Fiecare are o relație specială sau proprie cu limbile clasice pentru că ele sunt o lume. Pentru ce studiezi istoria? Nu-ți folosești la nimic, exact ca filologia clasică. Nu are un scop utilitarist”, a susținut Constantin Răchită.

Majoritatea celor care au ales să studieze această specializare au fost fie îndrumați de profesorii de latină din liceu, fie au avut un număr mai mare de ore de limbi clasice decît media generală. Pentru mulți dintre absolvenți, secțiile din Iași și București erau singurele din care puteau alege, Filologia Clasică avînd un „handicap” încă din anii 2000, atunci cînd, deși nu erau înscriși doar șase studenți în an cum se întîmplă astăzi, exista îngrijorarea că nu vei avea în ce domeniu să lucrezi după ce îți vei termina studiile. Astăzi s-a deschis și o a treia secție de acest fel la Cluj-Napoca. O mare parte dintre cei care au absolvit au ajuns profesori de limba latină în învățămîntul preuniversitar, unii dintre ei se ocupă de editare de cărți, iar alții de cercetare în domeniul socio-uman. „Am avut colegi foarte buni care și-au schimbat interesele, alții mai pasionați au rămas totuși în domeniu, alții au optat pentru domenii conexe, pentru că într-adevăr era destul de dificil și atunci să găsești un loc de muncă cu filologia clasică. Unii s-au dus în străinătate, trebuie s-o spun, sînt cîțiva care au optat pentru alte domenii definitiv, alții care au rămas undeva în zona asta, dar și-au dublat studiile. Fiecare a rămas cu o anumită pasiune sau cu gîndul la așa ceva, dar dacă nu s-a putut, pînă la urmă optezi pentru ce ai la îndemînă”, a spus Constantin Răchită.

În România, singurele universități care oferă posibilitatea studierii filologiei clasice sînt Universitatea din București, care are o disponibilitate de nouă locuri bugetate și nouă pentru care se plătește taxă la ciclul de licență, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), care are un total de 50 de locuri, din care cinci sînt bugetate, și UAIC, cu un total de 11 locuri, dintre care șase sînt bugetate. Spre deosebire de celelalte două universități care nu au acceptat această soluție pentru moment, UBB a ales să introducă limbile latină și greacă veche în regim de limbă B, adică se pot studia în combinaţie cu o limbă modernă sau cu literaturăa comparată.

Sursa foto: www.filologieclasica.ro