Doctoranzii Bologna primesc 18.000 de euro

Noul sistem Bologna implementat in majoritatea universitatilor romanesti a scurtat, de la sase la trei ani, timpul alocat studiilor doctorale. Incepind din aceasta toamna, s-a produs o noua mutatie semnificativa: doctoranzii la zi din trei universitati iesene vor fi beneficiarii programului „Brain” al Uniunii Europene: ei vor primi o finantare de 500 de euro lunar, pe intreaga durata a studiilor.

Doctoranzi cu acte europene

Incepind cu anul 2006, Romania a primit acces la fondurile structurale europene. Prin programul initiat de Uniunea Europeana se finanteaza, pina in 2013, doctoranzii si postdoctoranzii universitatilor romanesti cu aproape 340 de milioane de euro. Din acesti bani, peste 50 de milioane vor veni de la bugetul de stat al Romaniei. 78% din aceasta suma merge direct catre doctoranzii romani.

Din anul universitar 2008 – 2009, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) finanteaza doctoranzii pentru intreaga perioada de trei ani a muncii de cercetare. Proiectul, denumit „€œBrain”, este finantat din Fondul Social European (FSE). De asemenea, prin mobilitatile de tip Erasmus-Socrates, doctorandul are dreptul la maximum opt luni de pregatire in cadrul unei scoli doctorale din Uniunea Europeana, in anul al doilea si in cel de-al treilea de desfasurare a studiilor. Aceasta perioada va fi stabilita de fiecare institutie in parte. Fiecare doctorand la zi va primi 1.850 de lei lunar, iar, pe perioada studiilor in strainatate, suma poate creste pina la 3.700 de lei. Acesti bani sint nerambursabili si vor fi primiti integral de catre student. „Avem semnale foarte clare de la Minister ca aceasta va fi suma neta primita de doctoranzi”, a declarat prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, prorector pe activitate si cercetare stiintifica la Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi.

Scopul implementarii proiectului este cresterea numarului de doctori in stiinte in domenii de doctorat de mare actualitate, precum si ridicarea nivelului calitativ al studiilor doctorale organizate.

Pentru a primi finantare in cadrul acestui program, o institutie de invatamint superior trebuie sa completeze formularul electronic de pe siteul FSE si sa ataseze proiectul propus, dupa care asteapta aprobarea acestuia. In final, organismul amintit va fi contribuit doar cu 2% din costurile totale. In schimb, universitatea trebuie sa se asigure ca doctorandrul isi termina studiile in cei trei ani alocati acestora. Pentru a da asigurari ca proiectul depus este stabil si viabil, universitatile trebuie sa finanteze singure primele sase luni de studiu. Dupa aceasta perioada, daca totul merge cum trebuie, programul returneaza institutiei acesti bani. „Aceste prime sase luni sint cele mai grele, pentru ca noi dam toti banii. Am analizat acest lucru la nivelul Universitatii si am cazut de acord sa acceptam propunerea”, a adaugat prorectorul de la UTI.

Dintre cele cinci universitati iesene de stat, doar trei s-au inscris in acest proiect. La Politehnica, suma finantarii se ridica la aproape 4,5 milioane de euro, fonduri la care institutia va contribui cu 88.000 de euro. UTI a primit 154 de locuri pentru doctoranzii care vor sa urmeze studiile specifice la zi, locuri pentru care au dat concurs de admitere 180 de inscrisi.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” are in momentul de fata inscrisi la scoala doctorala 200 de persoane. Opt din acestea primesc bursa de la MEdCT, iar restul de 192 pot primi finantarea oferita de „Brain”. „Contractul este de 17.625.123 de lei. Doctorandului i se asigura tot ce are nevoie, deplasari in strainatate pentru studii, mobilitati.(.) Acum mai este o simpla formalitate. Actele mai trebuie sa fie semnate, cel mai probabil saptamina viitoare. Dupa acest pas urmeaza o notificare de semnare. Documentul a fost semnat de noi la 1 octombrie. Atunci cind vor veni banii se vor da de la l  octombrie retroactiv”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Pohoata, de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

„Ion Ionescu de la Brad” (USAMV), va avea la studiile de doctorat peste 30 de beneficiari ai acestui proiect. „Acum nu mai avem de clarificat decit niste formalitati. Noi am prezentat aceasta finantare in primavara, iar cererile trebuiau sa fie depuse pina la 1 octombrie”, a afirmat rectorul USAMV, prof. univ. dr. Gerard Jitareanu.

Selectionarea doctoranzilor s-a facut la nivelul fiecarei facultati, printr-un colocviu de admitere la doctorat. Cea mai mare pondere a avut-o interviul, pentru a se evalua capacitatea fiecarui concurent in finalizarea studiilor. Asta pentru ca obligatiile sint mari pentru fiecare parte implicata. Daca un doctorand isi intrerupe munca de cercetare, finantarea este oprita. „In cazul in care conducatorul de doctorat considera ca studiul este oprit din reavointa, se poate merge si pina la cazul in care studentul trebuie sa returneze banii primiti pina in punctul sistarii acestui studiu”, a declarat  prof. univ. dr. ing. Alexandru Salceanu, decanul Facultatii de Electrotehnica si purtator de cuvint al UTI.

Pe linga suma de bani primita, doctoranzii beneficiaza si de gratuitate la cazare in cele mai bune camine ale universitatii, mobilitati internationale pentru conferinte si simpozioane ce tin de munca de cercetare a acestuia precum si accesul la baza materiala a catedrei unde isi desfasoara pregatirea doctorala, abonamente la diferite carti, reviste sau publicatii online de specialitate. „Mobilitatile vor fi repartizate la nivelul facultatilor. Daca unii nu vor avea rezultate nemaipomenite, iar altii au rezultate mai bune, facultatea ii poate motiva pe acestia trimitin-du-i cite sase luni, in timp ce restul nu vor pleca deloc. Dar toate acestea se controleaza la nivelul scolii doctorale a respectivei facultati”, a adaugat Carmen Teodosiu. De asemenea, cei mai buni 50 de doctoranzi de la Universitatea Tehnica vor avea teza tiparita sub forma de carte, fara nici o implicatie materiala din partea lor.

Cistiguri mai mari decit ale multor cadre didactice

Desi nu este stipulat clar in contract, un doctorand nu se poate angaja cu carte de munca la o alta institutie in aceasta perioada de trei ani. U.E. ofera suma de 500 de euro tocmai pentru a-l motiva pe acesta sa nu se simta nevoit in a-si cauta un loc de munca si pentru a se dedica intru totul studiului doctoral. „Este o valoare mult superioara salariului unui sef de lucrari, similara salariului pe care il primeste un conferentiar la primele trepte de gradatie. Noi pregatim un contract de studii doctorale pe care il va semna universitatea din partea scolilor doctorale de la facultati, directorii scolilor doctorale, conducatorul de doctorat si de partea cealalta doctorandul. Contractul stipuleaza drepturile si obligatiile ambelor parti. Este vorba, pe de-o parte, de a finanta doctoratul, si, pe cealalta parte, de a-l termina in trei ani, ceea ce pentru doctorand este un pic restrictiv”, a explicat Carmen Teodosiu. „Vor putea in schimb sa faca ore suplimentare pe contracte de cercetare sau pe chestiuni legate de activitati educationale, cum ar fi laboratoare sau seminarii si vor primi  contravaloarea acestora, dar vor trebui sa aiba acea fisa de prezenta zilnica in universitate”, a adaugat aceasta. Contractul semnat de Universitate cu POS DRU stipuleaza ca in momentul in care institutia nu isi indeplineste indicatorii de calitate pe care si i-a asumat, trebuie sa returneze banii primiti. Pentru a verifica aceasta calitate, cel putin sapte comisii supravegheaza demersul proiectului: Autoritatea de Management a Proiectului POS DRU, Organismul Intermediar al MEdCT, Autoritatea de Certificare si Plata a Autoritatii de Audit, comisii europene, Oficiul European de Lupta Anti-Frauda, Curtea Europeana de Conturi, precum si oricare alt organism abilitat sa efectueze verificari asupra modului de utilizare a finantarii nerambursabile.

Teza sau banii!

Dupa terminarea studiilor doctorale, nici una din partile implicate nu are vreo obligatie contractuala. Doctorii nu sint obligati sa se angajeze intr-un loc anume. „Acestia au in schimb sanse mari sa-si gaseasca locuri bune de munca dupa finalizarea studiilor. Noi sintem rugati de catre institute de cercetare, organizatii guvernamentale, agentii sau agenti economici sa recomandam oameni pentru cercetare, iar noi ii recomandam dintre cei care ne-au fost masteranzi sau doctoranzi foarte buni”, a mai precizat Carmen Teodosiu.

Pe linga anunturile de pe site-ul fondurilor structurale europene, fiecare universitate romaneasca a primit invitatie de a aplica la acest program de catre MEdCT. Dintre institutiile de invatamint iesene, Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF) si Universitatea de Arte „George Enescu” (UAGE) nu au aplicat la aceste fonduri. „Cind au ajuns la noi aceste cereri, se schimba conducerea si am aflat pe 7 aprilie, iar peste doua saptamini trebuiau despuse dosarele. Puteam trimite ceva, dar trimiteam o teza proasta. Daca bursa se ofera pe trei ani, atunci ce se intimpla cu al patrulea an? Il plateste studentul? Acum ne pregatim de o scoala doctorala aici si apoi vom vedea despre diversele fonduri structurale”, a declarat Dragos Pieptu, prorector pe Relatii Internationale la UMF.

Daca medicinistii au fost prinsi pe picior gresit, conducerea Universitatii de Arte stia dinainte ca nu este pregatita pentru a aplica la acest program. „Sintem de abia la primii ani de studii doctorale, s-a implementat de curind acest nivel la noi. Doctoratul este in reorganizare, inca facem departamente pentru acesta, momentan fiind arondat in jurul decanatelor fiecarei faculta-ti. Dar avem in vedere atragerea acestui tip de fonduri, am contractat firme de consultanta si momentan lucram la proiecte”, a declarat conf. univ. dr. Florin Grigoras, prorector cu activitatea stiintifica al UAGE.

Creier, portie dubla

Daca prima serie de doctoranzi va avea rezultate rezultate pozitive, programul va continua si din anul academic viitor. Astfel, un total de cinci serii vor putea urma programul Brain. Primul an consta doar in pregatire avansata si va fi insotit de examene pentru verificarea calitatii acestei pregatiri. Urmatorii doi ani constau in activitatea propriu-zisa de cercetare stiintifica, in care doctorandul trebuie sa sustina diverse rapoarte de cercetare. „Speram sa rezistam cu bine cu prima serie si sa avem putere sa facem inca un proiect”, spune profesoara Carmen Teodosiu.

Programul merge pe conceptul european de finalizare a studiilor doctorale imediat dupa terminarea facultatii. Dar pe acelasi principiu se si retrag finantarile. Asta inseamna ca, daca un doctorand nu reuseste sa duca la bun sfirsit munca de cercetare, devine bun de plata: 18.000 de euro va fi suma totala pe care ar putea sa fie nevoit sa o returneze, in urma finantarii sale pe parcursul celor trei ani de studii.

George GURESCU
Ioan STOLERU