Granita dintre basarabeni si romani nu se opreste la Prut

Desi au trecut mai bine de zece ani de la ultima recalculare a burselor, studentii din Republica Moldova admisi la universitatile din România primesc in continuare de la statul român o suma de 50 de dolari, considerata de catre tineri a fi insuficienta pentru asigurarea traiului zilnic. Ei sint nemultumiti si de faptul ca odata inmatriculati la taxa, basarabenii nu vor putea obtine locuri la buget, chiar daca mediile le-ar putea permite acest lucru. Problemele ar putea fi inlaturate printr-un dialog cu ministrul Adomnitei, insa Organizatiile Studentilor Basarabeni din Bucuresti si din Timisoara nu mai intrevad nici macar posibilitatea unei comunicari. Telefonul oficialului suna intotdeauna ocupat.

E greu de crezut ca ar putea sa ramina in Romania, insa Rodica nu ar vrea sa se descurajeze. Tinara, studenta in anul al treilea la Facultatea de Litere a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, spera ca autoritatile ii vor acorda cetatenia romana, asa incit sa se poata angaja in tara de adoptie. „Altfel nu as avea nici o sansa sa obtin un loc de munca, tocmai din motivul ca patronul va opta intotdeauna pentru un candidat roman si nu pentru unul din Republica Moldova”. Singura sansa este sa se inscrie la un master si sa astepte ca dosarul ei sa primeasca acceptul Ministerului de Justitie in timpul cursurilor post-universitare. In camera ei de camin, Rodica explica formalitatile ce trebuie indeplinite de basarabeni pentru a putea ramine legal acolo unde au locuit in timpul studiilor. Procedura nu este simpla, sute de mii de cereri asteptind si acum pe biroul functionarilor pentru a fi analizate.

Barometrul de opinie realizat la comanda Institutului de Politici Publice de la Chisinau si dat publicitatii la inceputul anului acesta releva faptul ca 10% dintre locuitorii Republicii Moldova au depus deja actele pentru dobindirea cetateniei romane. Potrivit aceluiasi studiu, jumatate dintre moldoveni doresc sa calatoreasca liber in statul vecin, 32% doresc aprobarea cererilor pentru ca se considera romani si alte 17 procente reprezinta numarul celor care au nevoie de cetatenie pentru a putea munci in Uniunea Europeana. Desi legea a fost modificata in septembrie 2007, simplificindu-se astfel procedura de depunere a cererilor, conditiile de dobindire a nationalitatii prevad in continuare o perioada de rezidenta in Romania de cel putin patru ani pentru moldoveni.

Dan Caranfil, vicepresedintele Asociatiei Tinerilor din Basarabia si Bucovina considera ca adevarul e undeva la mijloc. „Pina in 2002 studentii isi depuneau cererile de cetatenie dupa vreo patru ani de sedere legala in Romania. Dupa 2003, s-a modificat legislatia, luindu-se in calcul cinci ani, poate si din cauza unei lipse de forta fizica pentru a analiza toate dosarele. In orice caz foarte multi decid sa se intoarca in Republica Moldova tocmai fiindca nu au sanse sa fie angajati acolo unde au studiat. Si atunci chiar nu au de ales. Legea le permite sa stea doar 90 de zile pe teritoriul strain fara permis de sedere”. In calitate de turisti ar fi trebuit sa vina si tinerii admisi in toamna la universitatile din Romania si care au sosit cu intirziere la cursuri din cauza ca Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MEdCT) nu publicase lista integrala a celor admisi in institutiile de invatamint superior din tara. Intr-o scrisoare adresata ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei, reprezentantii studentilor basarabeni din Bucuresti si din Timisoara au solicitat emiterea in regim de urgenta a listelor cu cei admisi la studii, in caz contrar acestia nereusind sa ajunga in timp util la studii, si nici sa obtina vizele de intrare in tara. Studentii considerau ca listele erau incomplete si eronate, unii dintre candidati gasindu-se atit in rindul celor admisi, cit si alaturi de respinsi. Mai mult, din insiruirea respectiva lipseau studentii fara bursa si cei admisi la universitatile private.

Aceleasi burse de peste un deceniu

Neregulile din luna septembrie a anului trecut au alimentat insa doar citeva dintre nemultumiri. Principala problema este legata de cuantumul scazut al bursei, care astazi are aceeasi valoare ca in 1990, dupa cum povesteste Dan Caranfil. Daca in trecut suma acordata lunar unui student de peste Prut depasea salariul minim pe economie, in prezent cei 50 de dolari sint insuficienti. Desi in luna ianuarie a anului 2007 primul ministru Calin Popescu Tariceanu a emis o hotarire de guvern prin care cuantumul burselor pentru elevi si studenti sa se mareasca pina la valoarea de 65 de euro pe luna, Sergiu Bucsa, presedintele Organizatiei Studentilor Basarabeni din Timisoara declara ca tinerii primesc in continuare aceleasi sume ca in ’97, cind a avut loc ultima recalculare. Intr-o scrisoare deschisa trimisa ministrului Educatiei in noiembrie anul trecut, presedintele OSB Timisoara si Vlad Durnea, presedinte OSB Bucuresti au cerut majorarea subventiilor: „In acest mesaj semnalam faptul ca situatia tinerilor in momentul de fata este foarte dificila din cauza cuantumului mic al burselor (elevi – 40 de USD, echivalentul a 92 de lei, studenti – 50 de USD, echivalentul a 115 lei), suma foarte mica raportata la cosul minim de consum. Precizam faptul ca ultimul cuantum al burselor a fost stabilit in 1997 si nu a mai fost modificat, in contextul in care 115 lei impartit la 30 de zile ar insemna in prezent 4 lei pe zi, suma insuficienta pentru a asigura cel putin doua mese pe zi (…). În acest sens Organizatia Studentilor Basarabeni solicita majorarea cuantumului buselor pentru elevi si studenti basarabeni cel putin la nivelul salariului minim pe economie”. Scrisoarea mai precizeaza dorinta basarabenilor de a fi consultati de catre MEdCT de fiecare data cind autoritatile romane adopta legi privitoare la cetatenii de dincolo de Prut aflati la studii pe teritoriul Romaniei. Intrebat daca a primit vreun raspuns din partea ministrului, Sergiu declara ca inca mai asteapta conturarea unui dialog coerent. „Ideea noastra a fost de fapt crearea unui consiliu pe linga minister asa incit basarabenii sa fie mai bine reprezentati si sa avem un contact direct cu institutia. In momentul de fata incercam sa facem presiuni asupra autoritatilor pentru o recalculare a burselor” si pentru reducerea birocratiei in acordarea cetateniei. „Sint peste trei sute de mii de dosare care asteapta sa fie analizate in scopul dobindirii nationalitatii romane si altele care nu au aparut nici macar in Partea intii a Monitorului Oficial”, mai adauga presedintele OSB din Timisoara.

Universitatile respecta legea

Hotarirea prin care cei admisi pe locurile cu taxa, pe sistem Bologna, nu au dreptul sa treaca la buget asemeni cetatenilor romani a primit la rindul ei o serie de contestatii. „Am avut colegi care au avut rezultate foarte bune, dar n-au reusit sa obtina unul dintre locurile subventionate cu toate ca decanul a vrut lucrul asta. Singurul obstacol a fost ca nu exista acoperirea legala pentru ca acei doi studenti sa primeasca locuri la buget”, completeaza Dan Caranfil. Mai mult, admiterea pe locurile cu taxa aduce cu sine o serie de inconveniente: „Basarabenii in situatia asta nu primesc cei 50 de dolari si isi achita integral cazarea si permisul de sedere in valoare de 60 de dolari”. Prevederi pe care universitatile iesene nu ar putea sa le modifice in lipsa unei aprobari din partea Ministerului Educatiei Cercetarii si Tineretului. Despre obligatiile moldovenilor aflati la studii numai la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Luminita Iacob, Prorectorul Pentru Probleme studentesti, afirma ca acestea sint stabilite prin hotarire de guvern. „Universitatea nu ar putea decit sa sustina studentii straini in demersurile lor pe linga Minister, insa cuantumul burselor, taxele ce trebuie achitate sint determinate de relatiile dintre Romania si Republica Moldova”. Prin urmare, institutiile iesene nu pot decit sa respecte legea, in modul in care a fost implementata. Pentru anul universitar 2007 – 2008, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a repartizat basarabenilor o mie de locuri sponsorizate si alte 50 nesubventionate. Primele 1000 se impart la rindul lor in alte doua categorii: 399 locuri cu bursa pentru absolventii cu diploma de bacalaureat din Romania, si alte 601 pentru absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat din Republica Moldova. Mai mult, metodologia precizeaza faptul ca cetatenii Republicii Moldova care nu au fost admisi pe locuri cu bursa sau cu scutire de taxa, dar fara bursa, vor putea fi admisi la cerere, pe locuri cu taxa in lei, in cuantumul egal cu cel pentru cetatenii proprii si in concordanta cu aprobarea universitatilor la care s-au inscris. Indiferent de forma de invatamint, cei mai multi tineri de peste Prut spera ca intr-o zi sa ramina in România, in ciuda sutelor de mii de cereri ce asteapta si astazi sa fie analizate. Cit despre visul de a lucra in companiile romanesti, acesta este greu de indeplinit, atita timp cit in metodologia de admitere in institutiile de invatamint superior este scris clar ca absolventul de liceu trebuie sa-si asume angajamentul ca dupa finalizarea studiilor complete se va intoarce in tara din care provine, exercitindu-si profesia pentru care a fost pregatit. O precizare care spulbera visele Rodicai si ale tinerilor asemeni ei, pentru care Basarabia nu mai inseamna de mult „acasa”.

Catalina SCULITA

Studentii intreaba, ministrul tace

Scrisorile inaintate de catre Organizatia Studentilor Basarabeni din Timisoara si din Bucuresti Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului au ramas de fiecare data fara ecou. Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii Politehnice din Bucuresti si ministru al Educatiei in guvernarea PSD, considera ca tinerii nici nu ar putea sa primeasca un raspuns coerent in conditiile in care si sistemul legislativ are o serie de carente. „Pentru studentii basarabeni veniti la studii in Romania nu exista o lege propriu-zisa; in fiecare an Guvernul stabileste cuantumul burselor si metodologia dupa care se vor acorda. Iar anul acesta bugetul a fost deja aprobat”, subventiile raminind la suma enuntata anterior, cea de 50 de dolari pe luna. Moldovenilor nu le mai ramine decit sa spere ca intr-o zi actualul ministru le va da raspunsurile mult cautate.