Iașul nu are loc în comisiile de atestare

În urma stabilirii componenței structurilor din cadrul CNATDCU, universitățile din Iași au devenit, brusc, conștiente de puterea pe care organizația a căpătat-o. Însă, cu doar doi reprezentanți din 19 în consiliul gene­ral, 7 președinți sau vicepreședinți de comisii din 78 de funcții, un președinte de panel și un vicepreședinte din 13, vocile profesorilor din Iași se opresc la ușa ministerului. Pentru că, în alegerea comisiilor care decid titularizarea, reprezentativitatea nu ține cont de tradiție.

Importanța Consiliului Na­ți­o­nal de Atestare a Titlurilor, Diplo­me­lor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a crescut considera­bil odată cu aplicarea prevederilor Legii Educației Naționale. În acest sens, începînd cu luna aprilie 2011, printre atribuțiile CNATDCU se regăsesc: numirea cu exactitate a persoanelor care pot fi conducători de doctorate și validarea tezelor de doctorat și a propunerilor venite din par­tea comisiilor de doctorate, în vede­rea acordării titlului de doctor. În acest context, o reprezentare egală a celor mai importante universități din țară la nivelul structu­ri­lor de organizare ale instituției este importantă pentru a funcționa în mod transparent, mai ales ținînd cont că și Legea Educației în sine vorbește despre „principiul reprezentativității”.

A zecea parte din decizia economică

Conform noii structuri a CNAT­DCU, aceasta se împarte în cinci pa­neluri: Matematică și Științe ale Naturii, Științe In­gi­ne­rești, Științe Biomedicale, Științe Sociale și Arte și Științe Umaniste. Fiecare dintre aceste paneluri este mai departe împărțit în comisii, ca­re întrunesc „domeniile științifice aron­date” și din care fac parte membri ai universităților din toată țară. Toți a­ceș­tia sînt subordonați unui consiliu general.

În cazul concret al Iașului, re­pre­zentarea este deficitară la ni­ve­lul tuturor comisiilor. „La o primă im­pre­sie, Iașul nu stă foarte bine în CNATDCU, mai ales dacă se face o comparație cu mandatul anterior. Spre exemplu, anul trecut, Uni­ver­sitatea „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași (UAIC) a avut o poziție foarte bună. Am avut șapte pre­șe­dinți de comisii. E adevarat că a fost o conjunctură favorabilă atunci cînd au fost aleși: era un secretar de stat ca­re privea cu bunăvoință uni­ver­si­ta­tea noastră și aveam pe cineva în Minister”, a declarat prof. univ. dr. Gheor­ghe Iacob, prorector res­pon­sabil cu programele de masterat și doc­torat la UAIC.

Spre exemplu, la nivelul co­­misiilor, în comparație cu universitățile din Cluj, Iașul are 21 de reprezentanți față de 27 la ni­velul Panelului 1, 17 față de 24 în Pa­ne­lul 2 și tot 17 în comparație cu 21 în al­că­tuirea Panelului 3. Acestea sînt însă com­parații „rezonabile, Clujul are mai mul­te instituții ale Aca­de­miei, universitatea este mai mare, există multiculturalism, deci există explicații pentru aceste diferențe. Problemele apar în schimb la Panelul 4, care este total de­ze­chilibrat”, a adăugat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob. La nivelul aces­tui panel, Iașul are doar 13 re­pre­zen­tanți, în timp ce Clujul are 35. A­ceas­ta nu este însă cea mai mare dis­crepanță. La nivelul Comisiei de Științe Juridice, spre exemplu, exi­stă doar un singur reprezentant, în timp ce la nivelul Comisiei de Eco­nomie, din 57 de membri, Iașul are doar cinci.

Doar tinerii sînt mai dinamici

Dată fiind această lipsă de re­pre­zentare, conducerile universi­tă­ților din Iași ridică semne de întrebare în ceea ce privește viitoarele de­cizii care vor fi luate de către co­mi­si­ile care alcătuiesc CNATDCU.  Aces­te decizii sînt importante, ți­nînd cont și de faptul că, inclusiv cei care vor dori să ajungă profesori universitari vor trebui să obțină un atestat de abilitare de la instituție. „Dacă vorbesc din punct de vedere al teoriei, al eticii, nu ar trebui să in­flu­ențeze cu nimic lipsa de re­pre­zen­tare. Cine e pus acolo trebuie să își facă datoria conform fișei postului, fără să conteze de unde vine și cine este. Teoretic. Practic, știți și dum­nevoastră în ce lume trăim”, a declarat Mircea Gușă, prorector res­ponsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe A­sachi”.

Acesta consideră că nu se pune problema apariției unor astfel de discuții, dar atrage atenția asupra faptului că, fiind un sistem de ale­gere deschis, în care candidații s-au înscris din proprie inițiativă, a fost responsabilitatea fiecăruia de a se trece pe listele ministerului. Ceea ce ei nu au făcut. „Eu nu am nici o o­bi­ec­­țiune în privința lucrărilor acestor comisii pînă acum. E bine să fie reprezentate toate centrele unversi­tare, asta e o proporționalitate ca­re în lege este chiar prevăzută. S-a ob­servat o infuzie de la unversitățile mici și private, poate și ai noș­­tri sînt de criticat pentru că nu s-au în­scris pe lista deschisă ca­re a fost pro­pusă, un­de puteau să-și depună candidatura. Cred însă că oamenii s-au săturat de comisii, de de­pla­sări. Se întîlnește asta pe la universitățile mai bătrîne. Cei tineri sînt mai dinamici”, a com­­pletat prof. univ. dr. Mircea Gușă.

Cea mai bine reprezentată instituție de învățămînt superior din Iași este Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF).  Dintre cele trei domenii în care poa­­te fi reprezentată la nivelul comisiilor din Panelul 3 – Științe Bio­me­di­ca­le, instituția de învățămînt superior are membri în structurile de conducere ale două dintre acestea. „Pe domeniul medicinei sîntem bine re­pre­zen­tați, doi membri din cinci sînt de la noi, în birou (n.r.: structura de con­ducere dintr-o comisie), iar în panel avem șapte membri din 40, ceea ce este o reprezentare bună. La farmacie avem tot în birou două persoa­ne, iar singurul loc unde nu avem nici o persoană este la medicină den­tară. Sînt nemulțumit de re­pre­zen­ta­rea la acest nivel”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Vasile Astă­răs­to­ae, rectorul UMF. Acesta mai men­țio­nează și faptul că un președinte și un vi­ce­pre­ședinte al unui panel au atribuții limitate, nu au rol de­ci­zio­nal, ci rol administrativ, fiind ne­vo­ie de consens sau de majoritate pentru a lua o hotărîre.

Miniștrii din Cluj, ministerul de la București

Dacă din punctul de vedere al nu­­mi­rilor la nivelul comisiilor în sine, Iașul are o influență scăzută comparativ cu alte zone ale țării, dar exis­tă un echilibru, adevărata problemă se identifică atunci cînd vine în dis­cu­ție componența consiliului gene­ral sau a conducerii panelurilor.

Observînd listele publicate de către Ministerul Educației, Cer­ce­tării, Tineretului și Sportului în Monitorul Oficial, se poate remarca faptul că, din cinci președinți de paneluri și șapte vicepreședinți, Ia­șul are doar doi reprezentanți, în timp ce restul funcțiilor sînt îm­părțite în mod egal între București și Cluj. Astfel, președinte al Panelului 1, Matematică și Științe ale Naturii, este Bogdan C. Simionescu, de la Academia Română, Institutul „Pe­tru Poni” de Chimie Macro­mo­le­cu­lară, iar vicepreședinte al Pa­ne­lu­lui 5, Artă și Științe umaniste este prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, de la UAIC. Acesta din urmă consideră că explicațiile pentru această reprezentativitate scăzută sînt mai multe, variind de la „cine conduce mi­nisterul, influențele sau relațiile în cadrul acestor comisii, cît și ma­ni­era în care s-au făcut aceste co­mi­sii, pentru că cea de economie este absurdă ca număr. O comisie poate lucra cu 25 de membri, însă cînd o faci cu mai mult de 50 nici nu ai unde să o întrunești.”

Iașul nu stă mai bine nici în con­siliul general al CNATDCU, a­vînd doar doi membri din 19, pe Bogdan C. Simionescu și pe acade­micianul Viorel Barbu. La nivelul președinților și vicepreședinților de comisii, din 78 de astfel de funcții, Iașul are doar șapte, majoritatea fiind de la UAIC, cu un reprezentant de la Universitatea Tehnică „Gheor­ghe Asachi” și unul de la UMF, în timp ce Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” nu are nici un reprezentant în structurile de conducere ale organizației.

Problema nu este însă doar la nivelul reprezentării CNATDCU. În­vățămîntul superior din Iași a avut foarte puțini reprezentanți la nivelul forurilor de conducere ale țării pe domeniul educației, de la Revoluție încoace. „În ultimii 21 de ani, ma­jo­ritatea miniștrilor au fost de la Cluj, dacă nu din altă parte. Noi l-am avut o scurtă perioada pe Adom­ni­ței, atît. Este de urmărit cîți secretari de stat sau cîți directori sînt în ministerul Educației.

Echipa din momentul de față are doar un singur director de la Iași care, după informațiile mele, și-a dat demisia și de la 1 iunie se întoarce la Iași. Deci nu vom avea nici un reprezentant la con­ducerea Ministerului, ceea ce este trist”, a conchis prof. univ. dr. Gheor­ghe Iacob.

***

În contextul în care CNATDCU are mai multe responsabilități și a­tribuții și toți doctoranzii, profesorii aspiranți, actualii sau viitorii conducători de doctorate vor avea nevoie de acceptul lor, im­par­ți­a­li­ta­tea instituției este mai importantă ca niciodată. Deși simpla re­pre­zen­ta­re, în comisii sau în structuri de conducere, nu este suficientă pentru a putea invoca discriminarea, în­vă­ță­mîntul superior din Iași este pus din nou în umbră.

Cătălin HOPULELE