În Grădina Botanică se vor ține cursuri în aer liber, într-un amfiteatru de 400 de locuri

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) a finalizat unul dintre cele mai mari proiecte de amenajare şi organizare a spaţiului din Grădina Botanică „Anstasie Fătu” din Iaşi. Cu o capacitate de 400 de persoane, Auditoriul aflat în zona principală a grădinii a fost construit printr-un proiect de finanţare cîştigat anul trecut de către universitate în valoare de 1 milion de lei, bani proveniţi de la Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţămîntului Superior din România (CNFIS). Pe lîngă amenajarea acestui spaţiu, din suma respectivă au fost reabilitate o parte dintre alei, dar au fost finanțate şi schimburi de experienţă pentru personalul Grădinii Botanice din Iași și cel al mai multor grădini botanice din ţară. Deşi suma cîștigată în proiectul de la CNFIS a generat cele mai mari investiții în Grădina Botanică din ultimii ani, încă mai este nevoie de multe reparaţii şi reamenajări ale spaţiilor verzi, dar şi ale laboratoarelor de cercetare.

Auditoriul care a fost construit în Grădina Botanică din Iași, în zo­na centrală, a fost gîndit ca un spa­ţiu destinat studenţilor încă de cînd a fost proiectată grădina, în anii ’70. E­xista deja o structură – scena, co­loa­nele de piatră şi gradenele fiind de­­ja ridicate, acesta avînd nevoie doar de reamenajarea spaţiului pentru a putea fi funcţional. Aflat în zona ba­zinului mic cu nuferi, lîngă co­loa­ne­le de piatră, acesta a fost gîndit ca un spaţiu destinat activităţilor în aer li­ber, unde să încapă în jur de 400 de persoane, iar pentru acest lucru s-au alocat aproximativ 350.000 de lei din suma cîştigată.

„Cheltuielile eligibile vizau as­pec­te de modernizare, de reparaţii sau de amenajare a unor spaţii ver­zi, aşa cum s-a întîmplat cu zona a­ceasta din secţia sistematică, pe lîn­gă Auditoriu. Suma aceasta a fost fo­losită pentru modernizarea a 6.000 de metri pătraţi de alee, este vorba des­pre toate aleile din secţia or­na­men­tală, secţia sistematică şi secţia ro­zarium”, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Gră­di­nii Botanice şi prorector responsabil cu programe de masterat şi studii doc­torale de la Universitatea „Alex­an­dru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). A­cesta a mai menţionat că o parte din bani, aproximativ 100.000 de lei, a fost alocată pentru a reface toată par­­­tea electrică din spaţiul admini­­stra­tiv şi secţia rozarium, dar şi pen­tru un schimb de bune practici, ca­re a a­vut loc între personalul grădinii din Iaşi şi două grădini botanice u­ni­versitare, a Universităţii din Bu­cu­reş­ti, Grădina Botanică „Dimitrie Brîn­­­dză”, şi Grădina Botanică „A­lex­andru Borza” a Universităţii „Ba­beş-Bolyai” din Cluj.

În prezent, principalele ac­ti­vi­tă­ţi care au loc sînt cele de studiere a plan­­telor, desfăşurate atît cu stu­den­ţii de la UAIC, cît şi cu studenţii de la Universitatea de Ştiinţe A­gri­co­le şi Medicină Veterinară „Ion Io­nes­cu de la Brad” din Iaşi (USAMV). Da­că pînă acum nu puteau intra decît gru­­puri de 20–30 de studenţi, a­me­­na­­­jarea auditoriului va permite des­făşurarea unor cursuri şi a ateli­e­re­lor direct în grădină cu grupuri mult mai mari. Prof. univ. dr. Cătălin Tă­nase a afirmat că zona a mai fost gîn­di­tă pentru a permite şi des­fă­şu­ra­rea unor activităţi cultural-e­du­ca­ti­ve, cursuri festive, dar şi concer­te, lan­sări de carte, spectacole de mu­zi­că şi teatru. „Cu alte cuvinte, este vor­­ba despre o diversificare a ac­ti­vi­tă­ţi­lor pe care noi le desfăşurăm în a­cest moment, ţinta principală vi­zea­ză aspectele pentru cu­noaş­te­rea plantelor şi pentru conservarea na­turii. Auditoriul este gata, ur­mea­ză să plantăm nuferii – într-o săp­tă­mî­nă, maximum două. Gradenele sînt înierbate, iar dacă nu se întîmplă vreo activitate, ele vor permite ce­lor care vor să se așeze direct pe iarbă. Noi ne dorim cît mai multe ac­ti­vi­tă­ţi pe care să le iniţieze studenţii. Gră­dina se doreşte a fi un spaţiu al lor”, a mai declarat prorectorul.

Auditoriul a primit deja două so­licitări pentru a fi închiriat. Una din­tre acestea vizează sărbătorirea Zi­lei Internaţionale a Copilului, urmînd ca aici să aibă loc spectacolul „A­li­ce în Ţara Minunilor”, organizat de că­tre Ateneul Tătăraşi într-un par­te­ne­riat cu Opera Naţională Română Iaşi. O altă solicitare a mai venit din partea grupului SistemIS, fiind vor­ba despre studenţi de la Facultatea de Biologie, doctoranzi şi doctori în ştiinţă, care, împreună cu colabora­­tori ornitologi din toată România, vor fi prezenţi în luna mai la e­ve­ni­mentul „Veniţi, privighetoarea cîn­tă!”.

„Sera-turn nu suportă amînare”

Ultimele reparaţii care au avut loc, pînă în acest an, în Grădina Bo­tanică „Anastasie Fătu” din Iaşi au fost în anul 2008, cînd banii ob­ţi­nuţi au fost investiţi în reabilitarea a­le­i­lor. „Grădina Botanică are foarte mul­­te nevoi. Dacă m-aţi întreba cu ce ar trebui să încep mi-ar veni foar­te greu să vă răspund pentru că eu le cunosc foarte bine, însă, din pă­ca­te, finanţările care vizează această zo­nă nu sînt continue, nu sînt foarte ge­ne­roase pentru a permite moderni­za­rea şi dezvoltarea infrastructurii”, a precizat prof univ. dr. Cătălin Tă­na­­se.

Una dintre condiţiile proiectului cîștigat în competiția organizată de CNFIS a fost de a nu utiliza sume pe obiecte de inventar, iar ur­mă­toa­re­le lucrări de reparaţii ce trebuie imediat efectuate ar fi în sera-turn sau în sera „palmariu”, unde se află un pal­­mi­er care a ajuns la vîrsta de 80 de ani. Directorul spune că pentru a­cea­s­ta este nevoie de o sumă re­pre­zen­tativă de bani care, pe lîngă moder­­nizare, va putea aduce mai mulţi vi­zitatori, dar ar reprezenta şi un plus din punct de vedere estetic. Ur­mă­toa­rele obiective, după sera turn, ca­re necesită sume mari pentru re­a­bi­litare sînt celelalte compartimente de seră, în jur de 3.000 de metri pă­tra­ţi. Despre acestea, directorul Gră­dinii Botanice spune că, prin pa­tri­mo­­niul natural şi colecţiile de plan­te, reprezintă unele dintre a­tra­c­ţi­i­le principale, dar şi un mod prin care gră­dina ar putea participa la di­ver­se competiţii pentru a putea cîş­ti­ga finanţare. Pe lista lucrurilor care tre­buie îmbunătățite se află și secţia bi­o­logică, celelalte alei, laboratorul de conservare a seminţelor și laborato­­rul în care se realizează culturi de ce­lule şi ţesuturi vegetale pentru spe­ciile din grădină. O altă nevoie di­rectă a grădinii privește dezvol­ta­rea departamentului de cercetare, ca­re are în prezent angajaţi 11 bi­o­lo­gi, dintre care nouă cu titlul de doc­tor în ştiinţe.

„Dorim să dezvoltăm o zonă de­dicată conservării pe termen me­diu şi lung, mediu pînă la zece ani, lung peste 50 de ani, a rezervei de se­min­ţe, de exemplu, care provine de la spe­cii de plante ce se găsesc în spa­ţiul carpato-danubiano-pontic; ar pu­tea să constituie un aspect de ma­xim interes din punct de vedere şti­inţific. La fel de important – ar ur­ma să dezvoltăm, mai mult decît pu­tem în acest moment, zona de conserva­­re pentru specii de plante cu un sta­tut special şi mă refer la specii foar­te rare de plante care provin din di­ferite regiuni ale României sau ale glo­bului”, a menţionat prof. univ. dr. Cătălin Tănase.

Arnica, viitorul în medicină

Colecţiile de plante sînt structu­­rate pe secţiuni, reprezentate prin pa­nouri care arată atît flora, dar şi fa­una existentă pe fiecare porţiune. În prezent, se doreşte ca studenții să i­niţieze proiecte pentru a participa mai departe cu ele la diferite concur­­suri, atît în ţară, cît şi în stră­i­nă­ta­te. „Au fost proiecte cîştigate chiar de stu­denţi pentru realizarea unor scor­buri artificiale pentru lilieci. Noi do­rim să participăm, urmărim a­pe­lu­ri­le, iar în momentul în care sînt a­nun­ţate şi sîntem eligibili, par­ti­ci­păm”, a adăugat directorul.
Acesta a mai afirmat că în sec­ţi­u­nea de cercetare se lucrează, în pre­zent, la un proiect care vizează o spe­cie de plantă medicinală care se numește arnică și care este con­si­de­rată o specie foarte valoroasă din pun­ct de vedere fitoterapeutic.

Spe­cialiştii de la Grădina Bo­ta­ni­că do­resc să identifice zonele din Car­­pa­ţii Orientali unde poate fi gă­­si­tă această specie. Arnica a fost a­du­să şi cultivată deja în Grădină, iar ur­­mă­torul pas este, pe de-o parte, în­mul­ţirea prin metode tradiţionale, iar pe de altă parte prin metode mo­der­­ne, aceştia încercînd să îmbine cul­tu­ri­le de celule şi ţesuturi ob­ţi­nu­te in vi­tro, pentru ca pe viitor să poa­­tă fi în­­mulţită în cantităţi mari şi fo­­lo­si­tă ca tratament pentru dif­e­ri­te boli.