Marile puteri vor să pună gratii Internetului

România se află printre cele 22 de țări europene care au semnat joi, 26 ianuarie, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA). Astfel, a fost luată o decizie care va afecta în mod drastic viețile cetățenilor fără ca aceștia să fie întrebați sau măcar informați în legătură cu acest acord. Nici noi nu putem spune numărul oamenilor care vor avea de suferit pentru că, bineînțeles, nu s-a făcut nici un studiu de impact (sau cel puțin nu s-a publicat unul) legat de ACTA. Tragicomic este faptul că premierul Emil Boc a declarat sîmbăta trecută că nici nu știe în ce condiții a fost semnat acest document.

ACTA a fost inițial propus în 2006 de către guvenul Japoniei și a început să provoace controverse doi ani mai tîrziu, cînd platforma Wi­ki­Leaks au publicat una dintre versiunile documentului.

Teoretic, ACTA ar trebui să re­zolve problemele actuale ce țin de drepturile de autor ale celor care pro­duc filme, muzică, medicamente și alte produse ce cad victime furturilor de proprietate intelectuală. Este un acord multilateral care pro­pune o serie de standarde in­ter­na­țio­nale pentru aplicarea acestor drepturi.

Problematic însă e atît con­ți­nu­tul documentului, cît și cum va fi aces­ta pus în practică. Astfel, ca mă­sură de luptă împotriva pirateriei și sub argumentul „protejării propri­etății intelectuale”, se va recurge la deconectarea utilizatorilor de la In­ternet, amendarea acestora la abateri viitoare și chiar, într-un final, încarcerarea lor. Mai mult, pînă în momentul de față, nici una dintre părțile care au negociat ACTA nu a oferit acces public la documentele care au stat la baza negocierilor, deși acestea sînt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textul acordului.

Deși opinia publică nu a fost oficial consultată în privința acestui acord și a efectelor sale, tot mai multe informații încep să se scurgă, informații ce provoacă proteste pe Internet și în stradă.

Ministrul polonez de externe, Ra­dek Sikorski, spune că ACTA nu este atît de dăunătoare precum cred contestatarii acordului, sus­ți­nîn­du-l prin argumentul că „In­ter­ne­tul nu ar trebui să devină un spa­țiu al anarhiei legale, un loc unde se produce furt de proprietate intelectuală la scară largă”. Avînd în ve­de­re că Polonia este printre cei mai aprigi susținători ai ACTA, aici au avut loc și cele mai intense proteste.

Singurele state din Uniunea Eu­ropeană care nu au semnat ACTA sînt Germania, Olanda, Estonia, Cipru și Slovacia.

Interpretări

Întrucît nu a fost prezentat o­pi­niei publice nici un document oficial în legătură cu acest acord, platforma AccessNow.org, în colaborare cu EDRi (European Digital Rights) și TACD (Trans Atlantic Consumer Dialogue) au realizat o analiză a ACTA, aceasta fiind tra­dusă ulterior în română de către Aso­ciația pentru Tehnologie și In­ter­net.

Documentul atrage atenția asu­pra faptului că nu numai negocierea ACTA s-a făcut fără credibilitate de­mocratică și claritate juridică, dar acesta va avea și implicații majore pen­tru libertatea de exprimare, accesul la cultură și viața privată, va afecta comerțul internațional și va reprezenta un obstacol în calea ino­vării. Mai mult, se atrage atenția asupra faptului că, deși recurge la argumentul protejării proprietății in­telectuale, ACTA a fost elaborat în afara forumurilor multilaterale precum Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală și Organizația Mondială a Comer­țu­lui. Se subliniază și faptul că acest acord a fost negociat fără transparență democratică la nivel ONU, UE și „în spatele ușilor închise”, ex­cluzînd majoritatea țărilor în curs de dezvoltare. Nu este neglijat nici faptul că nu a fost realizat nici un studiu de impact legat de controversatul docu­ment.

O gravă consecință a ACTA ar fi reglementarea libertății de exprimare, ce va cădea în mîinile compa­ni­ilor private, întrucît ACTA pre­supune monitorizarea conținutului on­line de către terțe părți, precum intermediarii de Internet (așa-cu­noscuții ISP – Internet service pro­vi­der). Încă un aspect ce trebuie luat în seamă, conform documentului AccessNow, EDRi și TACD, este faptul că ACTA poate împiedica uti­lizarea patrimoniului cultural al so­cietății, întrucît spo­reș­te sancțiunile și riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deținători de drep­turi de autor sînt dificil sau im­posibil de identificat sau localizat.

Unele prevederi vagi ale acordului riscă să fie interpretate în mo­duri care ar putea duce la incrimi­na­rea unui număr mare de cetățeni pentru delicte triviale. Cu alte cu­vinte, vor ajunge la pușcărie, pe lîn­gă criminali și violatori, oameni ca­re au downloadat prea multă mu­zi­că sau filme.

Demascarea

Cea mai controversată întîmpla­re legată de acest proiect este de­misia francezului Kader Arif, ra­por­torul Parlamentului European al ACTA, spunînd că este dezgustat de presiunile corporațiilor pentru adop­tarea acestui tratat. Aceasta es­te „scrisoarea de adio” a oficialului:

„Vreau să denunț cît se poate de clar maniera în care s-a desfășurat tot procesul ce a dus la semnarea acestui acord: nu a fost inclusă nici o organizație reprezentînd socie­ta­tea civilă, transparența a lipsit cu to­tul încă de la începutul negocieri­lor, a fost amînată semnarea documentului în repetate rînduri, fără a se oferi măcar o dată o explicație și neglijarea cererilor Uniunii Eu­ro­pe­ne, care fuseseră exprimate de mai multe ori la întrunirile noastre.

Ca raportor al acestui text, nu m-am confruntat niciodată pînă acum cu manevre atît de puternice venind dinspre aripa dreaptă a Parlamentului European, manevre pentru a impune un calendar grăbit al evenimentelor, privînd astfel în­tre­gul Parlament de dreptul acestuia de exprimare și de instrumentele care în mod normal i-ar sta la dispoziție pentru a asigura drepturile cetățenilor.

Toată lumea știe că ACTA este un acord problematic, fie că ne re­ferim la impactul pe care îl va avea asupra libertăților cetățenești, felul în care îi va supune pe distribuitorii de Internet, consecințele pe care le va avea asupra pro­duc­ți­ei de medicamente sau cît de puțin ne va mai proteja indicatorii geo­gra­fici.

Acest acord poate avea conse­cințe majore asupra vieților ce­tă­țe­nilor și, cu toate astea, se fac toate manevrele posibile pentru a îm­pie­dica Parlamentul European să-și spună cuvîntul în această privință. De aceea, astăzi, în timp ce public acest raport de care am fost res­ponsabil, vreau să trag un puternic semnal de alarmă și să avertizez opinia publică de această inaccepta­bilă situație. Nu vreau să iau parte la această mascaradă”.

Protestul anonimilor

Anonymous, cunoscuta grupa­re de hackeri activiști ce se proclamă apărători ai drepturilor cetățenilor și  luptători împotriva sclaviei econo­mice și monetare, a declarat printr-un filmuleț că „niciodată pînă acum nu ne-am confruntat cu o mai mare ame­nințare la adresa libertății de in­for­mare, a civilizației și a libertății în general”. Tot ei spun că un simplu raționament duce la concluzia că acest tratat poate provoca daune mult mai grave unui artist decît ori­ce om care downloadează de pe Internet.

Astfel, Anonymous „a declarat răz­boi” tuturor guvernelor care sus­­țin ACTA. Aceștia au atacat astfel sîmbăta trecută siteul guvernului Slovaciei și au prăbușit paginile gu­vernelor Poloniei și al Cehiei, ale Băncii Centrale Lituaniene și ale Parlamentului European.

Într-un alt filmuleț-mesaj, mem­brii Anonymous spun că „dincolo de jocuri, muzică și filme există ce­va mai important ce îi unește pe oameni – comunicarea. Dreptul de a furniza și primi informație este îngrădit odată ce ACTA a fost semnat”. Ei insistă că ne aflăm la pri­mul pas către o dictatură care va li­mi­ta libertatea de exprimare, drepturile cetățenești și, în cele din ur­mă, dreptul de a trăi.

Cobaii

Alături de România, ACTA a mai fost semnat de către Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Dane­mar­ca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polo­nia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Marea Britanie (pe 26 ia­nuarie), Australia, Canada, Japo­nia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore și Statele Uni­te (1 octombrie 2011).

Despre semnarea acestui document, avocatul Alin Popescu a scris pe blogul său: „România a semnat anul trecut cîteva sute de tratate in­ternaționale. Unele semnate pentru că trebuia, altele semnate ca să dăm bine în fața aliaților noștri tradițio­nali. Servilismul autorităților ro­mâ­ne ne-a împins însă, la început de 2012, spre semnarea unui tratat con­troversat, la care unele țări eu­ropene au renunțat. Noi am făcut ce ni s-a cerut.”

Bineînțeles, partidele opoziției, prin vocea lui Victor Ponta, au condamnat demersul euro­de­pu­ta­ți­lor PDL, însă nu putem spune dacă au făcut asta după ce au studiat intens documentele ACTA sau doar se opun, ca de obicei, oricărei ini­ția­tive a partidului aflat la putere.

Important pentru noi este însă cît de eficient va fi acest demers nu în a le asigura celor din USL voturi la alegerile de anul acesta ci în a ne oferi garanția că ne putem conecta și mîine pe Internet fără frica de a fi arestați.

***

Consecințele

Cîteva din efectele ACTA, așa cum au fost prezentate într-o pe­tiție trimisă parlamentarilor eu­ropeni:

o vor fi închise siteuri suspectate că ar oferi conținut protejat de drepturi de autor sau linkuri către alte astfel de platforme (cel mai cunoscut fiind, bineînțeles, YouTube);

o va fi monitorizat traficul in­dividual pe Internet, inclusiv is­toricul siteurilor accesate și al des­cărcărilor, sub pretextul prevenirii încălcării drepturilor de au­tor (downloaduri ilegale);

o vor fi monitorizate con­ți­nutul e-mailurilor și al discuțiilor de pe programele de mesagerie ins­tantă (precum Yahoo! Messen­ger sau MSN) cu scopul de a veri­fica dacă au fost trimise fișiere pro­tejate de dreputur de autor;

o se poate ajunge pînă la ve­rificarea telefonului mobil, a laptopului sau a unui stick de me­morie, doar pe baza unei reclamații sau suspiciuni că acestea ar putea conține fișiere piratate;

o informațiile obținute în urma spionării așazis legale a utilizatorilor de Internet vor putea fi ulterior folosite în scopuri comerciale;

o cei găsiți vinovați de în­căl­carea drepturilor de autor, adică des­cărcarea sau distribuirea de me­­lodii, poze, filme și așa mai de­parte vor fi amendați sau chiar, în caz că recidivează, trimiși la în­chisoare.

Ioan STOLERU