Micile ierarhii răsar din marea clasificare

Legea Educației Naționale a produs una dintre cele mai mari schimbări în mediul universitar din ultimii ani. Începînd cu anul universitar 2010 – 2011, instituțiile de învățămînt superior au fost împărțite în trei categorii: universități de cercetare avansată și educație, universități de educație și cercetare științifică și universități centrate pe educație. Iar primele efecte s-au observat deja, locurile de doctorat fiind acordate în proporție de 80% celor din prima categorie, iar cele centrate pe educație au primit mai multe locuri pentru a admite candidați la licență. Procesul prin care s-a realizat clasificarea rămîne însă destul de încîlcit, chiar și în ochii conducerilor universităților din Iași. Și chiar dacă nu s-a dorit a fi o ierarhizare, în listele prezentate de minister se regăsesc mici topuri.

Ministerul Educației, Cerce­tă­rii, Tine­re­tu­lui și Sportului (MECTS) a publicat în prima parte a lunii septembrie lista cu universi­tă­țile încadrate pe cele trei catego­rii, conform Legii Educației Na­țio­na­le. Aceasta clasificare în sine nu este o ierarhizare, fiind în aceeași categorie atît universități generalis­te cît și universități axate pe un anumit domeniu de studiu. În cazul in­sti­tuțiilor de învățămînt superior din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC), Univer­si­ta­tea de Medicină și Farmacie „Gri­go­re T. Popa” și Universitatea Teh­nică „Gheorghe Asachi” au fost încadrate în prima categorie, universități de cercetare avansată și edu­cație. Alături de acestea se mai re­gă­sesc pe listă încă nouă instituții de învățămînt superior din țară: Uni­versitatea din București, Uni­ver­si­tatea Babeș-Bolyai din Cluj-Na­poca, Academia de Studii Eco­no­mice din București, Uni­ver­sitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Uni­versitatea de Medicină și Far­ma­cie „Carol Davila” din București, Unversitatea de Medicină și Far­macie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, Universitatea Poli­teh­ni­că din București, Universitatea Teh­nică din Cluj-Napoca și U­ni­ver­sitatea „Politehnica” din Ti­mi­șoara. „Sîntem foarte încîntați de această clasificare și nu cred că s-ar fi putut întîmpla dacă nu ar fi existat eforturile pe care le-au realizat cadrele noastre didactice și mai ales trendul ascendent al ultimilor trei ani, pentru că aceștia au fost ho­tă­rî­tori pentru această clasificare”, a declarat prof. univ. dr. Vasile As­tă­răs­toae, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Celelalte instituții de învățămînt superior din Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” și Uni­ver­si­tatea de Științe Agricole și Me­dicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” au fost încadrate la categoria a doua, ca universități de edu­cație și cercetare științifică.

Indicatorii și indicii unei evaluări

Conform Legii Educației Na­țio­nale, deși datele au fost strînse și administrate de către MECTS, prin intermediul unei platforme online, evaluarea propriu-zisă a fost efec­tu­a­­tă de către European Association of Universities (Asociația Euro­pea­nă a Universităților – EAU). Această clasificare își păstrează însă aceleași critici pe care le avea încă din momentul în care a fost anun­țată: deși EAU sînt o instituție re­cu­noscută la nivel european, evalua­rea a fost făcută după criterii stabilite de către minister.

Mai exact, conform Art. 3 din Metodologia de evaluare în scopul clasificării universităților și ierar­hi­zării programelor de studiu, au existat patru criterii pe baza cărora s-a desfășurat evaluarea: pre­da­rea și învățarea, cercetare științifică, relația universi­tă­ții cu mediul extern și ca­pa­citatea instituțională. Infor­ma­ți­i­lor colectate pe aceste patru criterii li s-a atribuit apoi o serie de variabile, pe baza cărora s-au creat indicatori de performanță. Aceștia din urmă sînt de trei tipuri (extensivi, intesivi, intensivi-extensivi) cu ajutorul că­ro­ra se pot da valori minime și ma­xime variabilelor menționate anterior. Spre exemplu, indicatorul ex­tensiv, conform Ordinului de Mi­nis­tru 5212/2011, privind aprobarea metodologiei de prelucrare a datelor și informațiilor colectate, articolul 4, se calculează ca suma dintre următoarele variabile: „sco­rul relativ de influență cumulat al lu­cră­rilor publicate în reviste indexa­te ISI Web of Knowledge de către personalul de predare și de cercetare științifică cu normă de ba­ză/ titular în universitate” și „numărul de cărți publicate la edituri interna­țio­nale de către personalul de pre­dare și de cercetare științifică cu nor­mă de bază/titular în universitate”.

Adunînd indicatorul extensiv descris mai sus, cu un indicator intensiv agregat (creat și el din mai mulți indicatori intensivi globali, calculat cu o formulă de calcul specifică) și cu un indicator „care corespunde rezultatului ultimei evaluări a universității realizate de către Agen­ția Română de Asigurarea Calității în Învățămîntul Superior (ARACIS)”, a rezultat indicele agregat de clasficare, în funcție de care sînt ordona­te universitățile. Instituțiile de în­vă­țămînt superior au putut fi astfel diferențiate prin comparație directă una față de cealaltă, avînd ca reper indicele agregat de clasificare.

În plus, evaluarea a avut două etape. În primul rînd este vorba des­pre evaluarea primară, care a con­stat în analiza datelor și infor­ma­ți­i­lor trimise la minister de către instituțiile de învățămînt superior. Aceasta va avea loc anual de acum, iar rezultatele ei vor fi valabile pe tot parcursul anului universitar ur­mător evaluării. A doua etapă este evaluarea instituțională care s-a realizat prin vizite ale unor „experți evaluatori” în universități pentru a verifica da­te­le trimise că­tre minister. Aceasta se va desfășura o dată la maximum pa­tru ani de zile, iar rezultatul unei evaluări instituționale este valabil pînă la următoarea de acest gen.

La fel de bune, dar parcă mai performante

În ciuda evaluării realizate de către EUA, liantul instituțiilor de învățămînt superior din Europa, au existat totuși semne de întrebare în legătură cu rezultatul final. S-a pus în discuție prezența sau absența anu­mitor universități din prima catego­rie, cît și faptul că numărul institu­ți­i­lor de învățămînt superior din pri­ma categorie trebuia să fie inițial de zece, ca apoi să fie mărit la ordinul ministerului la 12. Mai mult decît atît, această clasificare a fost adaptată în multe cercuri sub forma unei ierarhizări, chiar dacă nu la o scară mare, neputînd fi comparate universități cu profil general cu cele care au profil specializat pe un anumit domeniu. „Unii au interpretat-o ca reflectînd și o ierarhizare a instituțiilor. Nu știu dacă a fost într-adevăr o ierarhizare a lor, dar din cîte știu eu mi se pare că cel puțin pentru primele cîteva universități situarea lor în categoria celor de cer­cetare avansată și educație re­flec­tă și un soi de ierarhie pe baza unui punc­taj general. Numai că, daca le luați pe cele 12, situația ar fi următoare, cele trei generaliste, cam așa ar fi fost pe primele trei locuri, apoi ar fi urmat Universitatea Tehnică din Iași. Însă, în clasificarea universi­tă­ților care a fost dată publicului, ele au fost grupate pe tipuri de instituții de învățămînt superior”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.

Altfel spus, ierarhizarea este rea­lizată pe univeristățile din același profil aflate într-una dintre cele trei categorii: de cercetare avansată și edu­cație, educație și cercetare științifică sau centrate pe educație. Cei care vor încerca însă să realizeze o ierar­hie a întregilor universități dintr-o categorie, „e posibil să rezulte o ope­rațiune aparent stranie, sau, mai bi­ne zis, din categoria de a aduna me­re cu pere și de a le compara cu ci­tricele. Oricum, această clasificare nu este odată pentru totdeauna. Une­le universități din categoria celor de educație și de educație și cercetare ar putea să acceadă în prima categorie și viceversa. Unele ar putea să se ducă în jos, la celelalte cate­gorii inferioare”, a adăugat prof. univ. dr. Vașile Ișan.

Finanțare după mofturi

Dacă sub forma unui efect imediat după această clasificare s-a observat împărțirea locurilor de la doctorat în proporție de 80% către instituțiile de învățămînt superior din prima categorie valorică, alte consecințe de durată le vom observa la nivelul finanțării în anul universitar care urmează. Atît de deblocarea pro­iectelor europene cît și de fi­nan­țări din partea MECTS vor beneficia cu precădere universitățile din ca­tegoria celor de cercetare avansată și educație. O modalitate pentru a beneficia de stimulare financiară din partea ministerului este co­ma­sa­rea mai multor universități sub umbrela aceleași instituții. Problema este că o posibilă fuziune între două sau mai multe universități nu le va mai plasa pe acestea în aceleași categorii precum cele stabilite la începutul lunii septembrie de minister. Prin ur­ma­re, deși ar fi stimulate financiar să facă pasul comasării, universitățile ar pu­tea pierde finanțarea preferențială ca­tegoriei „cercetare avansată și edu­ca­ție”, în cazul în care una dintre membrele consorțiului nu face par­te din categoria respectivă. „Efec­te­le s-ar putea sesiza în planul fi­nan­ță­rii în primul rînd la finanțarea de bază, a finanțării activității didactice, sau prin accesul la surse de fi­nan­țare diferite. Există în lege spre exemplu mențiunea că universi­tă­ți­le vor putea accede și la un fond de dezvoltare instituțională și de dezvoltare suplimentară și în functie de categoria de unversitate accesul va fi condiționat”, a conchis rectorul UAIC.

Dincolo de viitoarele avantaje pe care le-ar putea aduce din punct de vedere financiar această clasificare pentru universitățile din prima categorie valorică, se observă faptul că pe tot parcursul promovării ei, ministerul s-a adresat cu precădere mediul academic. Studenții vor fi alții peste patru ani, cînd va fi fă­cută o nouă evaluare institu­țio­na­lă. La fel și absolvenții. Iar ca efectele acestei clasificări să se remarce, trebuie să sperăm că pînă atunci vom avea în comun măcar aceeași lege a educației.

Cătălin HOPULELE