Teoria formelor fără fond, demonstrată la FIE

Anunțat cu o zi înainte, cînd bu­­getul încă nu fusese aprobat de că­tre Consiliul Local, Festivalul In­ter­național al Educației (FIE) a dovedit și anul acesta că oamenii care stau în spatele organizării lui nu au re­ușit să lege toate evenimentele în­tr-o manifestare coerentă. Avînd loc pe par­cursul a 30 de zile, în pe­ri­oada 12 mai – 10 iunie, FIE re­u­nește în acest an un mozaic de eve­nimente artistice, sportive și cultu­rale cooptate pen­tru „diversitate cul­turală”, dar multe dintre care, în lipsa festivalului, ar fi avut loc ori­cum. Ex­cep­tînd Universitatea de Ar­te „George E­nes­cu”, ai cărei stu­denți au ajutat la cre­area noii iden­tități vi­zuale, implicarea celorlalte uni­ver­sități este la fel de redusă ca și anul trecut.

Criticat în multe rînduri de că­tre reprezentanții mediului cultural ie­șean, începînd cu evenimentele ca­re nu au nicio legătură cu cultura și pî­nă la sigla nepotrivită a unui festival de acest gen, specialiștii afirmă că nu s-au respectat ideile primei e­­diții, care reunea sub umbrela cul­tu­rală evenimente de mare am­plo­a­re, cît și proiectele tuturor uni­ver­si­tăților de stat din Iași.

Numele, singura legătură cu prima ediție

Prima ediție a festivalului a fost or­ganizată în 2013 de către firma Ab­plus, care au declarat la mo­men­tul respectiv că au gîndit FIE ca fiind un festival strîns legat de mediul u­­ni­versitar din Iași, care să implice e­ve­nimente culturale și educa­țio­na­le. Acum patru ani, manifestarea cul­­turală a adus cîteva premiere pe sce­nă. Personaje precum Patricia Kaas sau Lordul David Trimble, laureat al premiului Nobel pentru Pace, au venit pentru prima dată în capitala Mol­dovei. Tot atunci s-a introdus ideea de teatru, operă și film în aer liber, iar „Marșul absolvenților” a re­unit toți studenții din universi­tățile ieșene. „Obiectivele ediţiei din 2013 au fost crearea unui eveniment iden­titar, de asta a fost şi numit «al edu­caţiei», ca o caracteristică iden­ti­ta­ră pentru oraşul Iaşi. Am vrut şi ca fes­tivalul să fie un eveniment pentru pro­movarea Iașului la nivel na­ţio­nal şi european ca un oraş al edu­ca­ţi­ei”, a declarat Eusebia Mindirigiu, ma­na­ging partner al ABplus. Atît a­ceasta, cît și soțul ei, Florin Min­dir­i­giu, CEO al ABplus, spun că au gîn­dit acest festival mai mulți ani și că se dorea a fi unul recurent în fie­ca­re an și s-au oferit să îl organizeze în continuare, doar că au fost în­lă­tu­rați în 2014 de Primărie, care și-a a­su­mat, de atunci, organizarea aces­tuia.

Florin Min­dir­i­giu, CEO al ABplus, spun că au gîn­dit acest festival mai mulți ani și că se dorea a fi unul recurent în fie­ca­re an și s-au oferit să îl organizeze în continuare, doar că au fost în­lă­tu­rați în 2014 de Primărie, care și-a a­su­mat, de atunci, organizarea aces­tuia.

„FIE mai seamănă în proporție de 10% cu ce a însemnat la în­ce­put. S-a depărtat foarte mult de la valo­rile principale ale acestui festival, de la care au pornit, care au fost a­celea de a promova exemple de ex­celență din Iași în domeniul cultu­rii, educației și al artei. Acum se pu­ne foarte mult accentul pe spectacole, mai mici sau mai mari, care nu mai au nicio legătură cu domeniul cultural ieșean, ci sînt importate din alte orașe”, a adăugat Florin Min­dir­igiu. Acesta a mai precizat că sin­gura legătură dintre festivalul de a­tunci și cel de acum este doar nu­mele.

Un festival al festivalurilor

Capetele de afiș din acest an sînt americanul Al Di Meola, cîntăreț de jazz, maestrul de şah Anatoli Kar­pov, Dj-ul Antoine și Gabriel Co­ta­biță. Exceptînd evenimente precum „Poezia la Iaşi”, „Gala Extra­or­di­na­ră de Operă”, susţinută de artiştii O­perei Naţionale Române din Iaşi, și spectacolul Orchestrei Filar­mo­nicii de Stat Moldova Iaşi, programul de pe site-ul oficial este cu precădere compus din activități sportive, raliuri și concerte. Adăugînd la asta și festivaluri independente de mare întindere, precum Rock`n Iași sau Hangariada, se poate spune că FIE se axează în acest an mai curînd pe orice altceva decît pe latura cul­tu­rală. „Referindu-mă la numărul de spec­tacole, implicarea Filamonicii nu putea fi mai mare, deoarece e­s­te doar o săptămînă. Este ca un tort u­riaș din care Primăria dă fiecărei instituții cîte o felie. Marți, pe data de 24 mai, este felia Operei, pe 26 este felia Filarmonicii, după aia vor veni niște trupe care ne vor bubui în cap toată noaptea la închidere, du­pă vor fi focuri de artificii, iar noi ca fraierii vom aplauda și o să spunem că «vai, ce festival frumos a fost și anul acesta»”, a declarat Bu­jor Prelipcean, directorul Filar­mo­nicii de Stat Moldova Iaşi. A­ces­ta a mai menționat că un astfel de festival trebuie să reprezinte o bu­curie și un adevărat brand al Ia­șului, iar bune exemple de valorificare a lui, conform directorului, sînt „Festivalul Internațional de Tea­tru” din Sibiu și festivalul „Untold” din Cluj.

El a explicat că Filarmonica ar fi putut avea o prezență mai nume­roa­să de spectacole, dacă ar fi de­ți­nut și o sală special amenajată în a­cest sens. „De altfel, acesta este u­nul din motivele importante, pe lîn­gă proiectul subțire, care a făcut ca Iașul să nu primească acceptul de a intra în finală pentru titlul de ca­pitală culturală europeană”, a mai a­dăugat acesta.

Încrederea organizatorilor

Mihai Chirica, primar interimar al Iașului, crede cu tărie în succesul ediției din acest an, pe care o con­sideră vizibil îmbunătățită față de edițiile precedente. El con­si­deră că organizarea de acum, diminu­a­rea numărului de evenimente și în­șiruirea lor pe o perioadă de 30 de zile, este mult mai benefică și a­tractivă publicului ieșean. „De abia din 2016 vom pune bazele cu ade­vă­rat a FIE. Trebuie să fie o manifestare culturală care să-şi capete identitate, care să rămînă, efectiv, de rezonanţă. Nu poţi de fiecare dată să discuţi despre o pleiadă de evenimente artistice şi culturale, dar care nu au legătură unele cu celelalte. Prin urmare, l-am mai şle­fu­it, l-am mai diminuat ca număr de e­venimente, ca să nu mai fie o succesiune aproape imposibil de ur­mă­rit. Pe mine nu mă interesează să văd că se întîmplă şapte piese de teatru în acelaşi timp, cu cîte şapte spectatori la fiecare piesă”, a de­cla­rat acesta.

Grupul căruia i se adresează Pri­măria, după cum susține, în acest an, este format din consumatorii ar­tei și ai culturii, și nu organizatorii unor astfel de evenimente. Dacă a­ceastă idee, de a mulțumi doar o parte a cetățenilor, va avea succes, sau nu, rămîne de văzut. Deo­cam­da­tă, singurii care cred cu tărie în reușita festivalului sînt organizatorii lui.