Universitățile din Iași se pregătesc de campanii electorale

Sfîrșitul anului 2015 reprezintă un moment al schimbării pentru toate instituțiile de învățămînt superior din țară, cînd se va alege un nou rector, dar și noi membri în Senat și Consiliile facultăților. La sfîrșitul lunii noiembrie a acestui an, în Senatele universităților ieșene s-a adoptat o metodologie pentru organizarea tuturor alegerilor, dar și calendarul după care acestea se vor organiza. Astfel, chiar dacă sînt mai mulți candidați care nu și-au anunțat încă intenția fermă de a se lansa în această cursă, la începutul lunii februarie vom ști cu certitudine care sînt echipele care vor conduce universitățile din Iași pentru următorii patru ani.

Pe ultima sută de metri, cu cel mult o lună pînă la demararea pri­mu­lui scrutin, majoritatea uni­ver­sităților au decis schimbarea me­to­dologiei de alegeri. Această de­ci­zie a pornit de la interpretarea Or­dinului de Mi­nistru nr. 3751 din 29 aprilie 2015, care stipulează în ar­ti­colul 1 că „instituţiile din siste­mul naţional de învăţămînt superior elaborează şi aprobă, în con­di­ţiile legii, metodologiile proprii ne­cesare în procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere”. Anexată acestui or­din de ministru este și metodologia-cadru referitoare la procesul de constituire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiilor din sistemul na­ţional de învăţămînt superior.

Aceasta a reglementat și refe­rendumul cu privire la stabilirea metodologiei de alegere a rectorului – prin vot universal, direct și secret sau printr-un concurs pu­blic. Același ordin de ministru im­pune, în linii mari, cîteva mo­di­fi­cări ale procesului electoral care e gata să înceapă.

Votul prin ierarhizare

La toate universitățile ieșene s-a decis la referendum ca desem­na­rea rectorului pentru următorul man­dat să se facă pe bază de alegeri generale, prin vot universal, direct și secret. Situația se schim­­bă puțin la Universitatea de Me­di­ci­nă și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF), unde procesul electoral are la bază votul prin ierarhizarea candidaților. Această metodă utili­za­tă încă din 2007, la propunerea fostului rector al UMF, prof. univ. dr. Cristian Dragomir, a fost mo­dificată în ședința din data de 2 decembrie a Senatului Universi­tă­ții, fără a se schimba principiile de implementare, singura mențiune fiind cea că în loc de pix, ierar­hi­za­rea va fi făcută cu o ștampilă apro­bată de Ministerul Educației și Cer­cetării Științifice.

La alegerile prin votul universal, se votează candidatul preferat aplicînd ștampila VOTAT în pa­trulaterul destinat. De asemenea, în cazul acestor alegeri, se pot des­fă­șura două tururi de scrutin, dacă după primul nu s-a întrunit o ma­joritate de jumătate plus unu vo­turi din numărul membrilor pre­zenţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

Modul de funcționare al acestui tip de votare este unul simplu. Pe listele care ajung la votanți se află toți candidații pentru funcția de rector, spre exemplu, iar aceștia trebuie să îi ordoneze în funcție de preferințe. Fiecare poziție de pe lis­ta de votare primește un număr de puncte (primul loc are un punct, al doilea două puncte, ș.a.m.d.). Can­didatul care adună cele mai puține puncte, aflîndu-se de cele mai mul­te ori pe primele locuri în topul preferințelor, este desemnat cîști­gă­tor. Deși unii membri ai Se­na­tu­lui UMF au dorit simplificarea sistemului de votare, utilizîndu-se for­mula clasică (o ștampilă în dreptul candidatului ales), acesta va rămî­ne la fel ca pînă acum, fiind considerat, la momentul implemen­tă­rii, a fi unul revoluționar.

La alegerile prin votul universal, se votează candidatul preferat aplicînd ștampila VOTAT în pa­trulaterul destinat. De asemenea, în cazul acestor alegeri, se pot des­fă­șura două tururi de scrutin, dacă după primul nu s-a întrunit o ma­joritate de jumătate plus unu vo­turi din numărul membrilor pre­zenţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute. Ale­gerile prin vot ierarhic se organi­zea­ză într-un singur tur, diferen­ţie­rea între candidaţii cu acelaşi punctaj fiind făcută de cele mai multe locuri I obţinute pe bule­ti­nele de vot.

Metodologia se ajustează din mers

Cînd alegerile bat la ușă, în universitățile ieșene tocmai s-a vo­tat în Senate metodologia pentru organizarea structurilor de condu­cere la nivel de universitate. Aceas­ta diferă de la o instituție la al­ta, dar reglementează prin nu­mă­rul de membri ai Se­na­tu­lui, care de­pinde de numărul facultăților, de­par­ta­mentelor și al studenților, sau prin modul în care se desfășoară efectiv votarea.

În ceea ce privește metodologia pentru organizarea structurilor de conducere la nivel de universitate, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) aceasta fost adoptată la sfîrșitul lunii noiembrie și aduce două elemente de noutate. „S-a mă­rit numărul membrilor Sena­tu­lui de la 68 la 71, a­ceasta fiind pri­ma schimbare față de vechiul Se­nat. A doua este că față de ordinul de ministru din 29 aprilie 2015, în care se prevedea că pot face parte din Senat prorectorii, decanii, pro­de­canii și șefii de departament, Se­na­tul a hotărît să se mențină va­rianta din legea 1/2011 în sensul în care cele două entități să func­țio­ne­ze conform legii, adică separat, cum e și normal să fie. Dacă se păs­trează cît de cît legea aceasta, e normal ca pe de o parte să fie conducerea legis­la­ti­vă, iar pe de altă parte, să fie cea executivă. La UAIC, din Senat nu pot face parte recto­rul, prorectorii, decanii, prodecanii, di­rectorii de departament, ceea ce mi se pare o chestiune de normalitate, chiar dacă la alte universități, fie ele din consorțiu sau nu, lucrul acesta se întîmplă”, a declarat prof. univ. dr. Constantin Rusu, președintele Senatului UAIC.

În cazul Universității Tehnice „Gheor­ghe Asachi” din Iași (TUIAȘI) nu s-au raportat modificări majore ale metodologiei de alegere, aceasta fiind similară cu cea folosită în 2012.

În cazul Universității Tehnice „Gheor­ghe Asachi” din Iași (TUIAȘI) nu s-au raportat modificări majore ale metodologiei de alegere, aceasta fiind similară cu cea folosită în 2012. „În mare, metodologia de a­cum se apropie mult de cea din urmă cu patru ani. Profesorii mem­bri în consilii vor fi aleși de către toți profesorii din facultate, membrii în Senat vor fi aleși de către toți profesorii din universitate, iar ale­gerile pentru Senat și pentru rector vor avea loc în aceeași zi. Încă nu știm dacă s-a modificat numă­rul membrilor Senatului fiindcă există o anexă la metodologie care urmează să fie discutată într-un Senat extraordinar, aceasta fiind singura problemă rămasă în dis­cu­ție. La fel ca acum patru ani, votează toți profesorii titulari din universitate, iar membrii Consi­liu­lui de Administrație nu pot face parte din Senat. Noi am respectat Legea Educației și metodologia pen­tru organizarea structurilor de con­ducere la nivel de universitate”, a declarat prof. univ. dr. Neculai Se­ghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică de la TUIAȘI.

Începutul cursei electorale

Fiecare universitate și-a stabilit propriul calendar al alegerilor, toa­te începînd în luna ianuarie 2016. Astfel la UAIC, alegerile vor avea loc în perioada 18 ianuarie – 26 februarie 2016. La 25 ianuarie 2016 se vor alege membrii Senatului, tot în această zi începînd să se depună și candidaturile pentru funcţia de rector. Noul rector va fi anunțat la data de 4 februarie 2016. La Uni­ver­sitatea de Arte „George Enes­cu” din Iași, startul alegerilor se va da pe 4 ianuarie, cînd rectorii și se­na­torii își vor putea depune candidaturile. La 28 ianuarie vor avea loc alegerile, iar a doua zi se vor afișa rezultatele. În cazul UMF, can­didaturile se pot depune înce­pînd de pe 4 ianuarie, alegerile pentru rectori și senatori urmînd a avea loc la data de 22 ianuarie. La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) și TUIAȘI, calendarul alegerilor va începe în primele zile din ianuarie, terminîndu-se la începutul lunii februarie.

Înainte de începerea alegerilor, la nivelul fiecărei universități se constituie Biroul electoral central, dar şi Comisii electorale ale facul­tă­ţilor. Toți candidații pentru func­ția de senator sau rector trebuie să își depună candidatura la Biroul electoral central, care verifică dacă aceștia întrunesc condițiile de eligibilitate, urmînd să facă publică lista persoanelor care vor apărea pe buletinul de vot. Pentru funcția de rector, candidații trebuie să de­pu­nă și un program managerial. De asemenea, se organizează adu­nări generale în cadrul universi­tă­ții, în care se dezbat programele manageriale și la care participă și candidații la funcția de rector.

Membrii unui Senat universitar sînt aleşi dintre persoanele care își depun candidatura, prin votul întregului personal didactic şi de cercetare titular din universitate şi, respectiv, al tuturor studenţilor. Drept de vot la alegerile pentru funcția de rector au toate cadrele didactice şi de cercetare titulare din cadrul unei universităţi şi repre­zen­tanţii studenţilor din Senatul universitar şi din consiliile facul­tă­ţilor.

Membrii unui Senat universitar sînt aleşi dintre persoanele care își depun candidatura, prin votul întregului personal didactic şi de cercetare titular din universitate şi, respectiv, al tuturor studenţilor. Drept de vot la alegerile pentru funcția de rector au toate cadrele didactice şi de cercetare titulare din cadrul unei universităţi şi repre­zen­tanţii studenţilor din Senatul universitar şi din consiliile facul­tă­ţilor. Durata mandatului de rector sau de senator este de patru ani, iar mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma desfășurării unor noi alegeri.

Odată ales, noul rector trebuie confirmat prin ordin al ministrului Educației Naționale. După emi­te­rea ordinului de confirmare, acesta poate semna acte oficiale, apoi își poate forma echipa, numind prorectorii şi directorul Departa­mentului pentru Pregătirea Per­so­na­lului Didactic. Tot el organ­i­zea­ză și concursul pentru selecţia de­ca­nilor. De asemenea, și noul Se­nat trebuie validat de către cel vechi, urmînd ca apoi acesta să-și aleagă noul președinte.

Pînă în luna ianuarie, jocurile de culise din universități se vor încheia, iar cei care doresc să facă parte din conducerea acestora vor trebui să își depună oficial candidaturile și să intre în cursă.