La ce poate duce o biata curiozitate

Nu stiu ce eveniment ar putea suscita in viitor un interes la fel de mare ca cel provocat bucurestenilor de aprinderea bradului mamut. La 1 decembrie, peste 100.000 de oameni s-au adunat in Piata Unirii sa vada cu ochii lor inventia de 300 de tone, amplasata cu luni in urma, atit in Bucuresti cit si in alte capitale si orase mari ale lumii. O cifra care a dat peste cap toate previziunile autoritatilor despre prezenta la o astfel de manifestare. „Circulatia a fost paralizata complet in jurul orei 18.45 cind multimea a inceput sa alerge catre brad. Mii de masini au ramas blocate ore in sir in multime. Au ramas intepenite si mijloacele de transport in comun. Metroul a avut intirzieri din cauza ca usile trenurilor, burdusite cu oameni ce aveau fetele lipite de geamuri, nu se puteau inchide. S-a produs o imbulzeala generala, in care s-au pierdut de parinti 45 de copii” („Cotidianul”, 3 decembrie). Daca s-ar fi anticipat entuziasmul participantilor, poate ca incidentele de genul celor afisate si la Euronews nu s-ar mai fi produs. Cel putin nu intr-o tara aflata in rindul celor europene si unde politica nu e doar o activitate de loisir.

Pe 2 decembrie, primarul general al capitalei, Adriean Videanu, a declarat jurnalistilor de la „Evenimentul zilei” ca organizatorii au fost complet depasiti de situatie, dar ca spectacolul a fost totusi reusit. „Si eu am fost in Piata Unirii cind au fost aprinse becurile si am reusit sa ies din multime relativ usor”; in fond, in viziunea edilului, nu este vina nimanui ca lumea are modul ei de a reactiona in diverse situatii, desi am putea spune ca exista cineva responsabil cu organizarea ei asa-incit oamenii sa nu se calce in picioare. Pe forumul „Evenimentului zilei” citiva dintre cei prezenti in Piata Unirii de ziua nationala si-au facut publice impresiile: „Ana: Am iesit pe la ora 18.35 din Magazinul Unirea; era o inghesuiala ingrozitoare, oamenii tipau, se impingeau, se striveau, am vazut chiar si un om plin de singe pe fata”. „V.V.: A fost groaznic, in viata mea nu am mai vazut asa ceva, nici la marile meciuri sau concerte. Lesinau oameni, altii erau calcati efectiv in picioare, daca picai acolo venea puhoiul din spate si te strivea in picioare si nu mai erai om… pe viata. O gramada de copii pierduti se strigau unii pe altii, la difuzor faceau anunt pentru ce copii s-au pierdut sau recuperat. O bomba ne mai trebuia acolo, ca sa fiu sadica”. Au fost si romani care, dincolo de toate, s-au bucurat la vederea bradului de provenienta occidentala. Ar fi trebuit poate sa imprumutam de peste hotare si cumpatarea in fata minunii.

Catalina SCULITA