„Iarba dracului”, o industrie care aduce zilnic milioane de euro

Chiar dacă obiceiul fumatului are aproape 7.000 de ani, fiind practicatatît de către popoarele băștinașe de pe continentul american, unde se fuma tutun, cît și în India, unde canabisul era folosit în ritualurile de purificare, în Europa acest obicei a apărut tîrziu, la începutul secolului al XVI-lea. În plus, primul fumător a fost chiar pedepsit de inchiziția din Spania cu 10 ani de închisoare, fiind considerat inițial ritual satanic. Astăzi, acest obicei stă la bazele unei industrii care aduce zilnic milioane de euro în întreaga lume, atît companiilor producătoare de țigări, cît și statelor în care se comercializează, mai bine de 70% din prețul de la raft al pachetelor fiind dat de taxe și accize.

Fumatul poate fi considerat un obicei străvechi, fie că este vorba de tutun sau de cannabis, în decursul vremii fiind folosite frunzele de tutun rulate și fumate asemeni țigărilor de astăzi, cu ajutorul unei pipe sau, mai tîrziu, folosind o narghilea.Descoperirile din diferite situri arheologice ne arată că, în jurul anilor 5.000 î.Hr., în diferite culturi din lume, fumatul era prezent în societate. Există dovezi că pe continentul american tutunul este cultivat de mai bine de 5.000 de ani, iar în India fumatul cannabisului era o practică obișnuită acum 4.000 de ani. Arheologii cred însă că această practică a fost inițial întîlnită în ceremoniile religioase, ca ofrande aduse zeităților, dar și în ritualuri de purificare. Mai exact, fumatul era o practică menită să le detașeze mintea conducătorilor religioși și să le inducă diferite viziuni spirituale.
Întîlnit în jurul lumii de mii de ani, acest obicei a ajuns în societatea modernă relativ recent, după descoperirea Americii de către Cristofor Columb. Ulterior, practica s-a îmbinat în India și Africa Subsahariană cu fumatul de canabis. Deșieste considerat un păcat și o practică satanică în primii ani de la apariția fumatului în Europa, această practică a fost utilizată în scopfarmaceutic, dar și ca un nou tip de activitate socială.

În Persia fumătorilor li se tăiau buzele

Se spune că primul fumător din Europa ar fi fost Rodrigo de Jerez, unul dintre cei care l-au însoțit pe Cristofor Columb în expediția care a dus la descoperirea continentului american. La întoarcere, Jerez a adus cu el frunze de tutun și a fost văzut fumînd pe străzile oraşului Sevilla, în 1498, iar inchiziția Spaniolă a considerat acest gest ca fiind unul satanic și a fost condamnat la închisoare. Nu se știe exact pentru cît timp a stat acesta după gratii, existînd voci care oscilează între o condamnare de șapte ani, iar alte izvoare istorice spun că ar fi stat zece ani.

Obiceiul luiRodrigo de Jerez se spune că a fost deprins însă cu șase ani înaintea condamnării sale. Astfel, pe 12 octombrie 1492, echipajul lui Columb s-a întîlnitpentru prima oară cu frunzele de tutun, pe care băștinașii din insula San Salvador le-au oferit coloniștilor la schimb pentru diferite produse. La început, aceștia nu au înțeles despre ce este vorba și le-au aruncat peste bordul navei, însăcîtevasăptămîni mai tîrziuJerez și Luis de Torres, alți doi membri ai echipajului lui Columb, au observat cum fumau băștinașii aceste frunze, așa că au încercat și ei. Ulterior, Rodrigo de Jerez a aflat de proprietățile liniștitoare ale fumatului și a hotărît să aducă cu el în Europa aceste frunze. Așa a ajuns el să fumeze pe străzile din Sevilla, iar oamenii de la sfîrșitul secolului al XV-lea l-au considerat un ritual satanic. Astfel, inchiziția l-a condamnat pentru vrăjitorie, iar obiceiul a fost considerat pentru mulți ani unul demonic și chiar și în prezent Biserica consideră fumatul ca fiind un păcat.Mai mult, în anul 1642 tutunul a fost interzis de Papa Urban VIII. De asemenea, acest viciu era interzis și în Persia, unde Abbas tăia buzele celor care fumau tutun, iar la Constantinopol fumătorii erau arși din ordinul sultanului Amurat IV. Inițial, tutunul era fumat cu ajutorul unei pipe sau se fumau țigări de foi. Comerțul cu tutun a prins amploare abia între anii 1830-1840, pe vremea lui Napoleon, iar țigaretele din tutun deschis la culoare, după aspectul actual,au apărut abia în anii 1940 în țările europene, iar țigara cu filtru a fost fabricată prima dată în anul 1930. De asemenea, în perioada Primului Război Mondial, între 1914-1918, a început dezvoltarea industriei de tutun, iar afacerea a devenit tot mai profitabilă.

iQOS a ocupat deja 3% din piața de țigări

În prezent, fumatul clasic, cel al țigărilor normale, începe să piardă tot mai mult teren în fața dispozitiveloriQOS, un produs Philip Morris care încălzeşte tutunul în loc să-l ardă. Astfel, anul trecut acesta avea aproape 3% din piața de tunun, chiar dacă în primul trimestru din 2017 iQOS nu reprezenta decît 0,4% din piața consumatorilor de tutun. De asemenea, şi British American Tobacco (BAT) a lansat Glo, care, la fel ca iQOS, încălzeşte tutunul în loc să-l ardă. Tendința pieței începe tot mai mult să se îndrepte în această direcție, producătorii de astfel de dispozitive încercînd să atragă tot mai mulți consumatori prin diverse oferte.

Iar 3% din piața de fumători reprezintă foarte mult dacă ținem cont că, în 2015, au fost vîndute aproximativ 1.200.000.000 de pachete de țigări. De asemenea, în România există mai bine de 150 de tipuri de țigări.
În ceea ce privește taxele către stat, la nivelul anului 2015 s-a raportat că la bugetul de stat au ajuns aproximativ 3 miliarde de euro, adică circa 13 miliarde de lei, în perioada 2006 – 2015 peste 12 miliarde de lei venind din taxa pe viciu. De asemenea, industria din România însumează aproape 4.000 de angajați direcți, alături de alte 45.000 de locuri de muncă indirecte, precum distribuitorii sau cei care comercializează tutunul. Statul român a raportat, în anul 2015, pierderi de 600 de milioane de lei din cauza contrabandei cu țigări.

Sursa foto: https://playtech.ro