O zi obișnuită, la rang de sărbătoare internațională

Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) au făcut din problemele care preocupă oamenii la nivel global o sărbătoare internațională. Astfel că, pe lîngă zilele pe care religia ne îndeamnă să le respectăm și sărbătorile naționale, mai sînt alte 110 zile pe care ar trebui să le tratăm ca atare. Pe lîngă Ziua Mărțișorului, Ziua Mamei sau a Bărbatului, mai sînt și zile care au pornit de la o farsă și care au ajuns să să răspîndească pe întreg Pămîntul.

Dincolo de faptul că aproape fiecare zi din calendar are atribuită o semnificație, în unele date se pot sărbători și patru evenimente oda­tă. Acesta este cazul zilei de 21 mar­tie, care este cea mai încărcată de ONU și UNESCO. În calendarul ca­re apare pe site-ul Organizației, 21 martie este ziua sindromului Down, a eliminării discriminării rasiale, a poeziei și a pădurii.

„Ziua Mondială a Sindromului Langdon – Down” vine de la nu­me­le medicului englez John Lang­don Haydon Down. Deși o orga­ni­za­ție internațională a hotărît marcarea oficială a unei zile care să fie stabilită în 2006, ea a fost recu­nos­cu­tă de Organizația Națiunilor Uni­te abia după șase ani. Atunci a de­venit 21 martie „Ziua Mondială a Sin­dromului Down” și a fost mar­ca­tă de o conferință cu tema „Cons­truindu-ne viitorul” organizată de ONU în sediul său de la New York. Aceeași dată a fost numită și „Ziua Internaţională pentru eliminarea dis­criminării rasiale” după ce, la o demonstrație pașnică din Shar­pe­ville, din Africa de Sud, poliția a ucis 69 de oameni. Aceștia s-au strîns pe 21 martie 1960 să își arate revolta față de legea separării comu­ni­tă­ților etnice sau rasiale diferite. Atunci oamenii de culoare nu mai aveau drept de vot și nici voie să mai circule dintr-o țară în alta.

Pe glob se vorbesc 7.000 de limbi

După șase ani de la acest eveniment, ONU s-a hotărît să facă din protestul de la Sharpeville un e­xem­plu care să le arate oamenilor că rasismul poate duce la crimă. În 1999, 21 martie este numită și „Zi­ua Mondială a Poeziei”, iar UNESCO a inițiat această sărbătoare pentru toți poeții de pe Glob. Cît despre omagierea pădurilor, deși nu se știe exact cînd a fost aceasta stabilită, la nivel mondial este data la care se organizează activități intense de plan­tare de copaci.

Potrivit unui site ONU, jumătate din cele aproximativ 7.000 de limbi vorbite pe glob vor dispărea pentru că, ex­pli­că ei, cele mai multe sînt vorbite doar de 4% din populația lumii. Tot cei de la ONU spun că aproximativ o sută de limbi sînt folosite doar în spațiul virtual și digital.

Strîns legată de „Ziua Mon­dia­lă a Poeziei” este „Ziua Interna­țio­na­lă a limbii moderne”. Potrivit unui site ONU, jumătate din cele aproximativ 7.000 de limbi vorbite pe glob vor dispărea pentru că, ex­pli­că ei, cele mai multe sînt vorbite doar de 4% din populația lumii. Tot cei de la ONU spun că aproximativ o sută de limbi sînt folosite doar în spațiul virtual și digital. Conservarea limbilor pe cale de dis­pariție, atît promovarea multiling­vismului, cît și a diversității ling­vistice, au fost inițiate de UNES­CO. 21 februarie a fost pentru prima da­tă „Ziua Internaţională a limbii ma­terne” în anul 2000. Nu se mi­li­tea­ză exclusiv pentru păstrarea limbi­lor vechi. Aceasta zi vrea să accen­tue­ze faptul că educația se face doar cu ajutorul lor. Și s-a mers mult mai departe. Pe 16 mai 2007 A­du­narea Generală a Na­țiunilor Unite a pro­clamat anul 2008 ca fiind „Anul Internațional al Lim­bilor”.

Violența și-a găsit nașul

Una dintre cele mai respectate și celebrate zile stabilite de ONU este „Ziua Mondială a Pămîn­tu­lui”, sărbătoare respectată de 174 de țări. Astfel, pe 22 aprilie au loc aproximativ patru mii de evenimente pe întreaga planetă. Ceea ce marchea­ză cu adevărat ziua este faptul că, în fiecare an, monumente mari din di­verse țări sînt înghițite de întuneric pentru o scurtă perioadă de timp. Lumina este stinsă seara, de la aceeași oră, în toate țările participante. Senatorul american Gaylord Nelson a fondat „Ziua Pămîn­tu­lui” în anul 1970 cu scopul de a atrage atenția asupra mediului, iar în pri­mul an a fost sărbătorită de circa 20 milioane de cetățeni americani.

Dacă ne ghidăm după sem­ni­fi­ca­țiile zilelor unui an, se poate observa că pe cei de la ONU i-a preocupat violența, atît cea din trecut, cît și cea din pre­zent. Au făcut o zi specială în care să fie comemorate victimele Holocaustului la ni­vel mondial, anunțînd că doresc ca oamenii să învețe din trecut. Din 2005, în fiecare an, pe 27 ianuarie, sînt organizate activități în memoria victimelor na­zismului. A fost aleasă ziua de 27 ianuarie pentru că în 1945, la a­ceastă dată, Auschwitz, cel mai ma­re lagăr de exterminare nazistă, a fost eliberat de armata sovietică. Un eveniment cu o temă asemă­nă­toare are loc trei zile mai tîrziu. „Zi­ua Internaţională pentru Nonvio­len­ţă în Şcoală” a declanșat o serie activități și în România.

Spre exemplu, într-o școală din Pra­hova copiii și-au realizat conturul unei mâini, realizînd din decupaje un „copac al nonviolenței” ca­re a avut în loc de frunze mîini de hîrtie. S-a ales tocmai ziua de 30 ianua­rie pentru că este și ziua come­mo­ră­rii morții lui Mahatma Gandhi. Acesta mai era numit în India „Pă­rintele independenței” pentru că a inițiat mai multe mișcări pentru a stopa vio­lența împotriva copiilor.

Sărut cu gust de vin

Unele zile nu sînt recunoscute de Organizația Națiunilor Unite, dar oamenii țin oricum la ele. Spre exemplu, ziua în care nu se poartă pantaloni în metrou s-a organizat pentru prima dată în România anul acesta pe 11 ianuarie. Nu au partici­pat mai mult de o sută de persoa­ne, deși și-au anunțat prezența o mie. Pentru prima dată și-au dat jos pan­talonii în metrou cei din Improv Everywhere, un grup din Marea Britanie, recunoscut pentru farsele sale. Asta se întîmpla pe 12 ianuarie în anul 2002, însă aceeași activitate are loc și în primul sfîrșit de săp­tă­mî­nă a lunii mai. Grupul de co­me­dianți mai este cunoscut și pentru că a reușit în 2009 să convingă 2.000 de oameni să intre în jocul lor și să plimbe cîini invizibil în lesă.

Deși se crede că „Ziua săru­tu­lui” a fost aprobată de ONU, aceasta nu apare pe lista lor. A fost orga­ni­za­tă în Marea Britanie pe 6 iulie și continuă să se celebreze prin concursuri de săruturi în locuri publice, în diverse orașe din țările lumii. La aceste competiții nimeni nu l-a în­tre­cut pe un american care a să­ru­tat în opt ore 8.001 de oameni. Se în­tîm­pla la un festival din Minnesota în anul 1990. Unul dintre lucrurile pe care le marchează Ziua săru­tu­lui este faptul că, în secolul al XVI-lea, sărutul era interzis și pedepsit cu moartea în Napoli.

Toate aceste zile sînt știute de majoritatea oamenilor, însă nicio țară nu are „Ziua vinului”. Doar cei din Republica Moldova au rezervat o zi pentru a sărbători sfîrșitul re­coltei și, mai ales, producerea vi­nului nou. Din 2001 încoace, mol­do­venii de peste Prut se adună din toate colțurile țării pentru a degusta vinul, însă pînă în 2013 acesta nu avea o zi stabilă în care se desfă­șu­ra. Atunci s-a stabilit că vinul fermentat, numai bun de savurat, trebuie încercat în primul weekend din octombrie.