Povestea tenișilor, legată cu șnur

Tenișii sînt probabil încălțămintea cea mai comodă, aproape în toate dulapurile găsindu-se cîte o pereche care stă îmgrămădită alături de alte perechi de încălțăminte. Iar oricît de jerpeliți ar fi parcă tot îți este greu să te desparți de ei. În toate culorile, de la negru pînă la nuanțe fosforescente, cu picățele, flori sau buline, cu șireturi cît mai colorate sau așezate într-un mod cît mai original, aceștia nu reprezintă doar o pereche de pantofi. Ei sînt un simbol al tinereții, libertății, unele curente culturale fiind strîns legate de încălțămintea de pînză cu talpa albă. Pas cu pas, au ajuns în vîrful listei celor mai iubite încălțăminte, legîndu-se cu un șiret colorat de inimile tuturor celor care-i poartă.

Prima denumire pentru acest gen de încălțăminte a apărut în anul 1870 – „plimsoll”. Aceasta vine de la linia orizontală care delimitează talpa de cauciuc de pînza din care sînt făcuți pantofii și care este a­se­mă­nată cu linia Pilmsoll desenată pe exteriorul vapoarelor. Aceștia erau purtați în general de turiști, dar, datorită confortului, au ajuns să fie încălțați și de sportivi, în spe­cial de jucătorii de tenis și crochet. Dar de la emblemă a tenisului, pan­tofii cu talpă de cauciuc au fost a­daptați la noul sport numit bas­chet­bal. Modelul de teniși All Star al companiei Converse a fost produs pentru prima dată în anul 1917, fiind prima pereche de încălțăminte pentru baschet – bascheți. Astfel, baschetbalistul Chuck Taylor a fost pri­mul sportiv care avea un mo­del de teniși care să-i poarte numele.

Războiul în încălțămintea de pînză

După terminarea Primului Răz­boi Mondial, tenișii sau adidașii sport, au devenit un simbol al de­mo­cra­ți­ei în mijlocul fascismului. Ger­ma­­nia, Italia sau Japonia fiind unele dintre statele în care cetățenii erau încurajați să facă sport pentru a se pregăti pentru următorul război. În cadrul Jocurilor Olimpice de la Berlin din anul 1936, tenișii au de­venit și un simbol al rezistenței și împotrivirii. Atletul american de cu­­loare, Jesse Owens, care a do­bo­rît record după record, obținînd pa­tru medalii de aur, chiar sub pri­vi­ri­le lui Adolf Hitler, era încălțat, i­ro­nic, cu teniși produși de compania germană Dessler (aceasta a fost di­vizată ulterior de către cei doi frați Dessler care le-au redenumit A­di­das și Puma).

După încheierea și celui de-al Doilea Război Mondial, tenișii au devenit o imagine a societății a­me­ricane fiind practici și co­mozi. Po­pu­laritatea acestora a cres­cut atît pe terenul de joc, cît și în afara a­ces­tuia. În jurul anilor ’50, s-au creat două arhetipuri: cel al spor­tivului celebru și cel al adolescentului re­bel. Imaginea papucilor Chuck Taylors a fost împrospătată de ac­torul american James Dean, care a făcut din aceștia „în­căl­ță­min­tea o­fi­cială” a tinerilor rebeli.

Pantofii din pînză cu tal­pă de cauciuc apar ca simbol și în ca­zul mișcărilor împotriva dis­cri­mi­nării. „I spy” este primul serial a­merican care are în rol principal un actor de culoare. Acesta joacă rolul unui agent CIA care lucrează sub a­co­pe­rire ca antrenor de tenis și care poartă adidași. La Jocurile O­lim­pi­ce din Mexico City din 1968, a­ler­gă­torii Tommie Smith și John Car­los, medaliați cu aur și bronz, au pro­testat împotriva dis­cri­mi­nă­rii față de afro-americani, des­căl­țî­n­du-se de tenișii Puma Suede, ră­mî­nînd în șo­sete negre.

În anii ’70, tenișii s-au transformat din echipament sportiv în em­ble­mă a culturii suburbane. Tot mai mulți copii de culoare făceau breakdance sau jucau baschet dezvol­tînd un nou stil de joc mai agresiv. Tot mai multe curente culturale au adoptat tenișii pentru că erau ief­tini și comuni. Rockerii, beatnicii (n. r. intelectual american care practică o filosofie contestatară și are o ți­nu­tă neîngrijită), hipsterii și skateboarderii își completează look-ul cu Converse, Vans și Keds. Pantofii de pînză sînt încălțați și de muzicieni: Kurt Cobain de la Nirvana, David Bowie, Mick Jagger, The Beatles, Ramones.

În 1984, firma Nike înregistra pierderi considerabile. Tot în a­ce­lași an, acesta a semnat cu baschetbalistul Michael Jordan un contract prin care sportivul se angaja să poarte pantofii Nike numiți Air Jor­dans – unii dintre cei mai cu­nos­cuți teniși. Acesta încasa 5.000 de dolari pe meci. Baschetbalistul a sem­nat contractul nerespectînd regu­li­le NBA. Chiar și așa, pantofii s-au vîndut la prețul de 65 de dolari pe­re­chea, iar încasările au continuat și după ce Michael s-a retras din NBA.

Casele de modă, Prada sau Gucci au început să producă propriile mo­dele de teniși sau ediții limitate cre­ate în colaborare cu diverși artiști sau sportivi. De-a lungul timpului companii precum Nike, Reebok sau Adidas au concurat una îm­po­triva celeilalte, astfel pan­to­fii din pânză și-au schimbat as­pec­tul a­dă­u­gîn­du-se cu­lo­ri cît mai stri­dente, iar la unele mo­dele și­re­tu­rile dis­pă­rînd cu totul. De la simbol al di­ver­se­lor curente culturale, te­ni­șii au de­ve­nit o cale de a transmite diverse mesaje so­ci­ale.

„Încălțări de sărit granița

În 2005, artistul Judi Werthein a creat pantofii Brinco. Denumirea acestora vine de la cuvîntul în spa­niolă „brincar”, care înseamnă „a să­ri”. Acesta i-a creat cu scopul de a-i ajuta pe emigranții mexicani să tre­a­că ilegal granița din Mexic în Sta­tele Unite. Pantofii au fost dis­tri­buiți gratuit pentru aceștia, în timp ce, într-un magazin din San Diego prețul lor era de 215 dolari pe­rechea. Te­nișii erau e­chi­pați cu o busolă, o lan­ter­nă și un buzunar unde se pu­teau ascunde bani.

În 2008, de­sig­ne­rul Jimm Lasser a re­in­ter­­pretat o pereche de Air Force One, produși de Nike, redenumindu-i „O­bama Force One”, pe fiecare pa­puc fiind desenat chipul pre­șe­din­te­lui Barack Obama.

Încălțămintea creată de ar­hi­tec­­tul bra­zilian Oscar Niemeyer în anul 2013 pentru compania Con­ver­se au atras numeroase controverse. Aceștia con­țineau texte în care erau ascunse sloganuri ale drepturilor omului și simboluri. Despre asta, cei de la The Guardian au spus că inițiativa ar­hi­tectului brazilian ar trebui să fie una de bun augur, dar că e potrivit contextul în care în fabricile celor de la Converse din Indonezia zeci de muncitori acuză că sînt abuzați zilnic.
Chiar și cu toate aceste controverse în jurul lor, tenișii sînt încă ne­lipsiți din garderoba oricui. Po­pu­la­ritatea lor sporită de curentele cul­turale sau de sportivi ori vedete cu ca­re au fost corelați a dus la un in­te­res cît mai mare pentru a urmări pas cu pas drumul lor prin istorie. E­xistă pagini web dedicate în în­tre­gime istoriei tenișilor, expoziții și chiar muzee întregi în care în­căl­țămintea cu talpă de gumă și pîn­ză colorată sînt puse pe un pie­destal cu reflectoare asupra lor.

Sursă foto cover: imageresizer.static9.net.au

Sursă foto 1: planet-aviation.com

Sursă foto 2: belnovosti.by